Ordonanţa „trenuleţ”: 80% reducerea de deficit bugetar se face prin austeritate, adică îngheţările de pensii şi salarii

♦ 20% vine pe partea de venituri, care afectează mediul privat. Impactul total, 2% din PIB

Din impactul bugetar total al ordonanţei „trenuleţ”, 80% din reduceri (30 mld. lei) vin pe partea de austeritate bugetară, prin îngheţarea salariilor şi pensiilor sau scăderea voucherelor de vacanţă. Practic, din reducerea de deficit bugetar de 38 mld. lei din măsurile specifice anului 2025, circa 30 mld. lei vin din tăierile de cheltuieli bugetare: salariile bugetarilor, îngheţarea pensiilor sau scăderea la jumătate a voucherelor de vacanţă. 

Practic, o îngheţare a salariilor şi sporurilor pe 2025 ar aduce o economie de 18-19 mld. lei (1% din PIB) la cheltuieli totale în 2024 de 160 mld. lei. Deşi pe partea de buget economia este semnificativă, eliminarea creşterilor salariale şi de venituri în general înseamnă un impact în consum. Or, consumul privat este principalul motor al oricărei economii, iar în România acest segment are o pondere de 60% din PIB. Totuşi, şi o frână a consumului vine cu un avantaj, având în vedere specificul României. Pentru că majorările de consum din 2024 s-au dus în importuri, iar bunurile locale nu au putut acoperi cererea suplimentară, practic o frânare a consumului înseamnă şi o frânare a importurilor. La rândul ei, o frână în importuri înseamnă o oarecare echilibrare a balanţei comerciale, care acţionează ca o supapă care să ia presiunea de pe deprecierea monedei naţionale. 

Neindexarea pensiilor, cea mai mare cheltuială a bugetului de stat, ar aduce o economie de 9-10 mld. lei, adică încă 0,5% din PIB. Creşterile de pensii se duc de obicei direct în consum, în condiţiile în care banii suplimentari, mai ales la pensiile mici,  sunt folosiţi la achiziţii de bunuri sau servicii de bază.