Business Magazin. Ce au în comun inteligenţa artificială şi longevitatea

Într-o lume în care inteligenţa artificială (AI) şi tehnologiile emergente au început să redefinească modul în care trăim şi lucrăm, liderii din toate domeniile trebuie să se adapteze rapid. Aceasta a fost esenţa discursurilor susţinute la IQ Digital Summit Oradea de două personalităţi influente în domeniul inovaţiei şi leadershipului: Cassie Kozyrkov, fost Chief Decision Scientist la Google, şi Riaz Shah, profesor de practică pentru inovaţie şi leadership la Hult International Business School. De asemenea, Marius Moga a venit cu perspectiva creativ-românească asupra fenomenului. Cum transformă AI şi noile tehnologii economiile globale, locurile de muncă şi chiar vieţile noastre personale?

În 2023, am ajuns să creăm un nou embrion folosind o celulă stem”, este una dintre afirmaţiile surprinzătoare poate pentru unii care s-au regăsit şi în discursul profesorului Riaz Shah, unul dintre speakerii principali ai evenimentului IQ Digital Summit, organizat recent la Oradea. Acest progres revoluţionar în biotehnologie vine cu implicaţii majore pentru viitorul sănătăţii umane şi al longevităţii. Shah a subliniat că, datorită descoperirilor din acest domeniu, este posibil ca speranţa de viaţă să crească până la 120 de ani, iar acest lucru aduce cu sine întrebări importante mai ales în ceea ce priveşte organizarea vieţilor noastre. „Ce veţi face cu cei 30 de ani în plus de viaţă sănătoasă?” a întrebat el publicul. Este clar că, odată cu creşterea longevităţii, va fi nevoie de o regândire a etapelor de viaţă, în special a conceptului de pensionare. „Nu poţi trăi până la 120 de ani şi să nu lucrezi până la cel puţin 80”, a adăugat profesorul, subliniind că va fi necesar un nou echilibru între perioadele de muncă, învăţare şi timp liber. „Să lucrăm până la în jur de 60 de ani, să ne retragem într-o rulotă, să jucăm golf şi să murim – asta nu mai funcţionează. Este foarte dificil să înveţi destul în primii 20 de ani pentru a continua încă 80. Şi este dificil să lucrezi doar 40 de ani şi să câştigi suficient pentru a trăi încă 40 de ani. Acest model este deja depăşit, cred eu. Aşadar, trebuie să regândim lucrurile. Trebuie să privim situaţia altfel şi să spunem că da, va exista o perioadă de învăţare la început, dar după aceea, de-a lungul vieţii, voi petrece timp învăţând, lucrând şi jucându-mă, toate în mod echilibrat. Nu are sens să încerci să urci pe Everest când eşti la pensie, la 60 de ani. Ar trebui să o faci la 40. Ia-ţi timp şi fă asta.” Shah a oferit şi propriul său exemplu: la 62 de ani, i se pare absurd să se retragă din activitate. „De ce să nu lucrez atâta timp cât sunt sănătos? Companiile care îşi dau seama de asta şi care valorifică această schimbare vor avea mai mult succes. Pe măsură ce lumea se schimbă rapid, companiile trebuie să se adapteze şi ele rapid. Problema este că, cu cât eşti mai de succes, cu atât îţi este mai greu să te adaptezi. Asta este valabil şi pentru companii, şi pentru lideri. Cu cât ai mai mult succes, cu atât îţi este mai greu să schimbi ceva. Oamenii de succes au 50 de motive pentru care nu vor să schimbe nimic.” Companiile vor trebui să găsească modalităţi de a valorifica aceste perioade prelungite de muncă, iar liderii vor trebui să fie mai flexibili şi să creeze un mediu care să susţină angajaţii pe termen lung. Shah a subliniat că va fi necesar un echilibru mai mare între muncă, învăţare şi timp liber, iar carierele noastre vor trebui să fie adaptabile pe tot parcursul vieţii.

Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro