În ultimii ani, războaiele purtate de partidele politice din Europa au adus în spațiul public eticheta de „extremism”, lipită în general de formațiunile contestate, aflate la guvernare. Despre acest fenomen, dar și despre modul în care acesta se va raporta la noua putere de la Casa Albă, Ziare.com a discutat cu Dan Dungaciu, sociolog, expert în geopolitică și profesor universitar.
În opinia sociologului, în spațiul public se creează în mod greșit ideea existenței unor partide extremiste, deci a unui pericol major, „antidemocratic”.
„Această etichetologie (n.r. – partide ‘extremiste’) este criza profundă a politicii europene, nu doar a politicii românești. Noi avem sentimentul că într-un postmodernism de tip extrem, dacă schimbăm cuvintele, realitatea se modifică, în consecință. Din păcate, realitatea nu se modifică atunci când noi schimbăm cuvintele cu care operăm asupra realității.
Ideea de partid extremist este, mai degrabă, cel puțin în acest moment, o etichetă ideologică, adică folosită în lupta politică și atât. Partidele sunt de două feluri: partide care funcționează legal, în câmpul politic al unui stat și partide care nu funcționează legal, deci sunt ilegale în câmpul juridico-politic al unui stat, deci care trebuie scoase din competiție. Toate partidele care funcționează într-un stat, din moment ce au primit o decizie judecătorească finală, sunt partidele legale. Aceasta este singura clasificare reală”, a comentat profesorul Dungaciu.
În state precum Ungaria și Polonia, partide „de protest”, etichetate de către adversari drept „extremiste”, se află în topul opțiunilor populației, pentru că au ajuns la putere, de-a lungul timpului, avertizează sociologul.
„Fenomenul acestor partide, de protest, ne scapă. Nu-l putem defini, iar în România, criza aceasta este mai puternică decât în alte state, precum Ungaria sau Polonia. În aceste două state, înaintea noastră, a apărut un tip de reacție a populației, care s-a descărcat în partide de protest, de tip Fidesz și Dreptate și Justiție (PiS). Ele sunt partide care au reușit să devină mainstream, deci au reușit să permită descărcarea unor asemenea tipuri de sentimente și stări de spirit pe o direcție mainstream, acceptabilă și la nivel intern, și extern. Fidesz a ieșit din grupul PPE (n.r. – s-a alăturat grupului Patriots for Europe), a ajuns să fie numit ‘extremist’, dar Fidesz, condus de către Viktor Orban, a fost un partid mainstream zeci de ani la rând. Faptul că i s-a schimbat încadrarea se explică prin faptul că nu mai face parte dintr-o anumită familie politică europeană consacrată. Însă, a fost acceptat ca partid mainstream, multă vreme.
Aceste partide, în special în Ungaria, sunt flancate de partide de tip Jobbik, partide radicale, care sunt la capătul eșicherului politic, dar Fidesz și PiS nu sunt așa ceva. Șansa acestor state este că indiferent cum se schimbă starea de spirit a societății, această tendință ‘suveranistă’, are unde să se descarce într-un canal de mainstream acceptat și acceptabil și intern, și extern”, a mai afirmat Dungaciu.
Partidele „suveraniste” au crescut puternic în România, în ultimii ani, iar marea provocare a României este de a rupe bariera între acestea și restul, în vederea generării unor politici publice benefice pentru societate.
„Marea problemă a României este că cei care au configurat spațiul politic în ultimii zeci de ani au blocat pur și simplu orice canal de comunicare de manifestare a acestor stări de spirit. Și aceste stări de spirit, atunci când se manifestă, o fac pe canale a priori ilegitime, adică ‘extremiste’. Iar în societate, când ai 30-40% așa-zise partide extremiste, înseamnă că e o problemă, nu numai cu etichetologia, ci cu modul în care configurezi spațiul politic.
Cea mai mare provocare pentru România, din acest punct de vedere, tocmai pentru a se salva ca țară normală sau pentru a nu ajunge să fie cotropită de acest tip de abordare este să-și deschidă spațiul public, spațiul politic, pentru a ajuta la configurarea unui partid de tip Dreptate și Justiție (PiS – Polonia) sau Fidesz (Ungaria) în România”, a precizat Dan Dungaciu.
Odată cu venirea la putere a lui Donald Trump, România va trebui să se adapteze la fenomenul numit „trumpism”, asociat într-o anumită măsură cu „suveranismul”, pentru a rămâne angrenată în actualitate.
„Este vorba despre ‘a domestici’ trumpismul, de a face trumpismul un curent acceptabil în spațiul românesc, un curent de mainstream politic. Dacă România face asta, lasă la extremă un partid, o grupare de partide sau o stare de spirit de doar 10% care probabil, e naturală în orice societate, mai ales în estul Europei. 10% e altceva, față de 30-40%.
Spun ‘trumpism’, nu ‘suveranism’, pentru că și acesta a devenit un cuvânt inacceptabil și neutilizabil. Aceasta e miza politică și publică a României, într-acolo trebuie să se îndrepte România, pentru a se normaliza. Trebuie să plece de la ipoteza că există o asemenea stare de spirit, că nu e ilegitimă, dar că este ilegitimă tentativa de a o arunca în extreme. Ea trebuie civilizată, adusă în spațiul public, discutată, asumată. Asta este, de fapt, soluția pentru echilibrarea României. Acum, din acest punct de vedere, România este improvizație, care nu funcționează și trebuie să se echilibreze.
România, ca să nu mai fie o improvizație, trebuie să-și regândească spațiul public, politic, spațiul discursiv, în așa fel încât procentul acesta teribil de mare, de 30-40% de așa-zise partide extreme, să-l impingi undeva la 10%, pentru a putea dialoga în cadrul celorlalte 80-90% procente. Asta e marea problemă în România. Chestiunea codului electoral și a etichetelor este doar vârful de aisberg al acestei crize profunde, pe care oamenii din spațiul public suficient de inteligenți și de capabili trebuie să o abordeze. Asta e problema arzătoare a României, cu atât mai mult cu cât gândim viitorul acestei lumi în umbra lui Donald Trump”, a concluzionat profesorul Dungaciu, pentru Ziare.com.
Nu rata știrile importante ale zilei
Source URL: https://ziare.com/donald-trump/partide-suveraniste-romania-1914407