De la 9% în 2020, rezultat înregistrat de AUR, formațiunile conservatoare au ajuns la 32% în actualul Parlament, fiind reprezentate de partidul menționat, plus SOS și POT. Mișcarea suveranistă câștigă din ce în ce mai mult teren nu doar în România, ci în întreaga Europă.
În Europa, partidele care se poziționează drept suveraniste au trăsături comune, printre care: pledează pentru neimplicarea Europei în conflictul ruso-ucrainean, susțin familia naturală, cer exploatarea resurselor naturale de companii autohtone, sprijinirea producției interne și manifestă opoziție față de politicile „eco”, tip „Green Deal”. De asemenea, multe dintre acestea pun accent pe credință și comunitatea din jurul bisericii și doresc politici ferme în vederea opririi migrației ilegale. În plus, în timpul perioadei COVID, multe dintre aceste partide s-au opus vaccinării obligatorii și a unor măsuri restrictive.
În ultimii ani, în România, tabăra suveranistă și-a acuzat adversarii politici de „trădarea intereselor naționale”. De partea cealaltă, au fost puse etichete de „pro-rusism” și „extremism”.
„’Extremism’ a ajuns să însemne, în România, o etichetare ‘corect politică’ și, firește, distorsionată, a ceva care nu convine puterii actuale”, a declarat pentru Ziare.comRadu Enache, specialist în comunicare politică.
În opinia lui Oreste Teodorescu, în politica românească, eticheta de „extremism” generează mai degrabă, confuzie.
„Cred ca eticheta aceasta, la noi, ar trebui să suporte câteva modificări de interpretare. La noi nu există mișcări xenofobe, antisemite, anti-democratice, pro-totalitare, fasciste sau bolșevice, anti-migrație, care s-ar încadra în definiția de extremism.
La noi sunt două curente, unul pro-occidental, pro-NATO și care susține modul de viață bazat pe libertate individuală și economică, plus respectarea tratatelor internaționale și altul, în creștere, care își dorește prin accentuarea suveranității, o apropiere de valorile lumii estice, reprezentate în varianta soft de China și mai ‘power’ de Rusia. Așadar, aș conchide că nu avem extremiști, ci mai degrabă anti-occidentali”, a precizat analistul politic, pentru Ziare.com.
Franța
– Rassemblement National (RN) – partid creat în 1972, de către Jean-Marie Le Pen, tatăl lui Marine Le Pen. Formațiunea este condusă formal de către tânărul Jordan Berdella. În Parlamentul European, RN face parte din grupul Patrioți pentru Europa. în parlamentul național, RN are 126 din 577 de locuri, iar în Parlamentul European, 30 din 81, alocate Franței. Rassemblement National are în jur de 100.000 de membri.
Germania
– Alternative fur Deutschland (AfD) – partid creat în 2013, condus de către Tino Chrupalla și Alice Weidel. În Parlamentul European, AfD face parte din grupul Europe of Sovereign Nations (ESN/Europa Națiunilor Suverane). AfD are în jur de 35.000 de membri. În Bundestag, doar 77 dintre cele 736 de locuri, iar în Parlamentul European, 15 dintre cele 96, alocate Germaniei. La alegerile legislative din 2021, AfD a consemnat 10,3%.
Italia
– Fratelli d’Italia – partid conservator creat în 2012, cu premierul Giorgia Meloni la cârmă. E prima forță din „Cizmă”, cu 26% la ultimele alegeri parlamentare și cu 29% la cele mai recente europarlamentare. Fratelli d’Italia face parte din grupul ECR. Guvernul Meloni are majoritate relaxată în legislativ, 60%.
– Lega – formațiune creată în 2017, condusă de către cunoscutul Matteo Salvini, ministru al Transporturilor. Partidul este la guvernare, alături de Fratelli d’Italia, al Giorgiei Meloni și cu Forza Italia. Lega face parte din grupul Patriots for Europe. În Parlamentul European are 8 mandate din 76. În ultimii ani a consemnat o scădere puternică, de la 34% în 2019, la 9% în 2024, la fel și la legislative, de la 17% în 2018, la 9% în 2022.
Spania
– Vox – formațiune creată în 2013, ruptă din Partido Popular (partid fondat în 1989). La nivelul Parlamentului European, Vox, condus de către Santiago Abascal, a făcut parte din grupul European Conservatives and Reformists (ECR) în perioada 2019-2024, după care a trecut la Patriots for Europe. Dintre cele 61 de locuri alocate pentru Spania, Vox are doar 6 eurodeputați. De asemenea, în parlamentul național, Vox are puține mandate.
Grecia
– Elliniki Lysi (Greek Solution) – partid creat în 2016, fără mare influență, cu doar 11 locuri în Parlament, din 300, iar în Parlamentul European are doar două, din 21, după ce la ultimele alegeri a înregistrat peste 9% dintre voturi. Lider al partidului este Kyriakos Velopoulos. Europarlamentarii formațiunii elene fac parte din grupul European Conservatives and Reformists (ECR/Conservatorii și Reformiștii Europeni).
Portugalia
– Chega! – o altă formațiune tânără, mișcare creată în 2019, condusă de către Andre Ventura, afiliată grupului european Patriots for Europe (Patrioți pentru Europa), cu două locuri din 21. În parlamentul național, Chega! are 50 de locuri, din 230. La ultimele alegeri, din 2024, a obținut locul al treilea, 18%, și a intrat în opoziție. În 2021, Andre Ventura a candidat la prezidențiale și a obținut 12%, adică locul al treilea.
Olanda
– Partij voor de Vrijheid (PVV/Party for Freedom) – partid înființat în anul 2006, afiliat în Parlamentul European grupului Patriots for Europe, cu 6 din 31 de locuri în Parlamentul European și cu 41 de locuri din 225 în parlamentul național. În urma alegerilor din 2023, au ajuns la putere, în coaliție.
Estonia
– Eesti Konservatiivne Rahvaerakond (Conservative People’s Party of Estonia) – partid creat în 2012, cu 11 locuri în Parlament, din 101. În prezent, se află în opoziție.
Austria
– Freiheitliche Partei Osterreichs (FPO/Freedom Party of Austria) – partid creat în 1956, condus de către Herbert Kickl, din 2021. Are 73 dintre cele 244 de locuri, la nivel național. În Parlamentul European, FPO are 6 din 19 locuri alocate Austriei.
Bulgaria
– Revival (Renașterea) – partid creat în 2014, condus de către Kostandin Kostadinov, afiliat la nivelul UE grupului ESN. Are doar 3 din 17 eurodeputați, iar la nivelul parlamentului unicameral, 35 din 240 de locuri. La ultimele alegeri europarlamentare, Revival a obținut 14%, adică locul 4, iar la ultimele parlamentare, 13%, locul 3.
Polonia
– Prawo i Sprawiedliwosc (PiS/Law and Justice/Partidul Lege și Justiție) – partid creat în 2001, afiliat ECR, condus de Jaroslaw Kaczynski. În 2023, PiS a câștigat alegerile, cu 35%, iar la europarlamentare a obținut 36%. Andrzej Duda, președintele Poloniei, se numără printre figurile marcante ale formațiunii.
Croația
– Domovinski Pokret (Homeland Movement) – formațiune creată în 2020, ce-l are președinte pe Ivan Penava, fost primar al Vukovar. Are 8 membri în Parlamentul cu 151 de locuri. În urma alegerilor din acest an, a obținut aproape 10% și a intrat în coaliția de guvernare. În PE, face parte din grupul ECR. La europarlamentarele din 2024 a obținut 9% și astfel, a trimis un singur eurodeputat, din totalul de 12 locuri atribuite statului european.
Slovenia
– Slovenska Demokratska Stranska (SDS/Slovenian Democratic Party) – partid creat în anul 1989, condus de către Janez Jansa. Alegerile europarlamentare le-a câștigat cu aproape 31% și astfel, în acest an, a trimis 4 eurodepitați la Bruxelles, din totalul de 9 locuri atribuite țării. La alegerile parlamentare din 2022, SDS a ocupat locul al doilea, cu 23% și a trecut în opoziție. În Parlamentul European, SDS este afiliat PPE.
Ungaria
– Fidesz – partid puternic al Ungariei, un fel de PSD suveranist, formațiune creată în anul 1988, cu majoritate parlamentară, 116/199 și cu prezență puternică în Parlamentul European (10/21 locuri). Fidesz face parte din grupul Patriots for Europe din 2024.
– Mi Hazank Mozgalom (Our Homeland Movement) – mic partid, cu câteva mii de membri, creat în 2018, condus de către Laszlo Toroczkai. Este o formațiune de aproximativ 6-7%, cu prezență palidă în parlamentul național, dar și la nivelul Parlamentului European. Dintre cele 21 de locuri de la Bruxelles, atribuite Ungariei, Mi Hazank are un singur reprezentant, afiliat grupului ESN.
Cehia
– Svoboda a Prima Demokracie – partid de opoziție, cotat cu 10%, înființat în 2015, condus de către Tomio Okamura. În Parlamentul European au un singur reprezentant, afiliat ESN.
Norvegia
– Fremskrittspartiet (Progress Party) – partid creat în 1973, condus de o politiciană, Sylvi Listhaug. La alegerile parlamentare din 2021 a obținut 12% și a trecut în opoziție. De-a lungul timpului, s-a aflat de mai multe ori la guvernare, în coaliție.
Cipru
– Frontul Popular Național – partid creat în 2008, condus de către Christos Christou. În 2021, la parlamentare, a obținut 7%, iar în 2024, la europarlamentare, 11% – astfel, au trimis în Parlamentul European un singur reprezentant, din totalul celor șase locuri disponibile. În parlamentul național au doar 3 din 56 de poziții.
Danemarca
– Danish People’s Party (Dansk Folkeparti) – partid creat în 1995, condus de către Morten Messerschmidt, membru al grupului european Patriots for Europe. Formațiunea a obținut puțin peste 6%, la ultimele alegeri europarlamentare.
Suedia
– Sverigendemokraterna (Sweden Democrats) – formațiune creată în 1988, al cărei președinte este Jimmie Akesson, politician cu experiență în statul nordic. Partidul are în jur de 30.000 de membri, iar la ultimele alegeri, din 2022, parlamentare, a obținut 21%, iar la cele europarlamentare, din acest an, 13%. Formațiunea este afiliată ECR, din care face parte și AUR.
Dezbaterea „suveranism vs. globalism” a provocat în societățile occidentale, dar și în România, o împărțire a taberelor. Andrei Marga, fost ministru de Externe, a abordat subiectul în detaliu.
„Globalismul este ideologia ce are ca nucleu ideea unui centru de decizie economică, politică, culturală a lumii. Cel mai recent, o exprimă Davos-ul prin Klaus Schwab. În ultimă analiză, Karl Popper a fost cel care i-a dat forma filosofică sub care circulă. Administrația Joe Biden a aplicat-o, după ce a făcut axiomă a politicii din împerecherea distincției popperiene ‘democrație vs. tiranie’ cu ‘noul mesianism politic’.
Ideologiei globaliste i se opune astăzi, pe bună dreptate, ‘suveranismul’, pe fondul extinderii dezbaterii internaționale despre ordinea lumii. Înțeles drept cultivare a suveranității naționale în deciziile țărilor, ca fundament al acestora, ‘suveranismul’ are de partea sa trei fapte istorice de pondere. Primul este acela că valori universale au fost generate totdeauna de culturi individualizate. Al doilea este că societatea modernă a dat constituții care prevăd, în primele articole, împreună cu demnitatea umană, suveranitatea națională. Al treilea fapt este că o lume de complexitatea celei actuale nu se lasă gestionată fără suveranitate națională. Cooperările rămân oxigenul acestei lumi, dar creativitatea națiunilor este cea care o pune în mișcare”, a notat filozoful, în cadrul unui editorial publicat în Cotidianul.
Nu rata știrile importante ale zilei
Source URL: https://ziare.com/suveranism/partide-uniunea-europeana-1914134