Într-un context în care circulația informațiilor despre suspendarea alegerilor prezidențiale și legitimitatea continuării mandatului lui Klaus Iohannis persistă, un alt moment istoric tulburător își face loc în memoria colectivă. La 25 decembrie 1989, în urma unui proces controversat și sumbru, Nicolae Ceaușescu, președintele României între 1966 -1989, și soția sa, Elena Ceaușescu, își încheiau tragic viața, într-o execuție brutală care a șocat o lume întreagă.
Potrivit Rechizitoriului Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare, cu privire la cercetarea faptelor săvârşite în contextul Revoluţiei Române din decembrie 1989, începând cu după-amiaza zilei de 22 decembrie 1989, pe întregul teritoriu al României, a fost declanşată, cu intenție, o amplă, sistematică şi deosebit de complexă acţiune militară de inducere în eroare, unică în istoria naţională, cauză de survenire a unui număr foarte mare de decese, răniri de persoane, suferinţe psihice, lipsiri grave de libertate. Decembrie 1989 trebuie pastrat ca o lectie de viata! Jertfa celor 37 de tineri elevi militari chemati de la Campina si asasinati la Aeroportul Otopeni in Decembrie 1989, dar si curajul celor 5.205 victime, dintre care 1.116 morți și 4.089 de răniți de romani loviti de gloante in timp ce strigau cuvantul libertate, sa ne trezeasca pana cand nu este prea tarziu!
Cine se face vinovat de asainate la comanda si de manipularea unui popor?
Surprinzator sau nu, judecătorii de la Curtea de Apel au decis, la data de 14 iunie 2024, că rechizitoriul din dosarul „Revoluţiei” nu este intocmit corect. În 20 septembrie 2024, instanța supremă a întors complet dosarul la parchet pentru refacerea cercetarii.
Acum, la 35 de ani de la acest eveniment, mulți români traiesc sentimentul manipularii si se întreabă ce a rămas din acea perioadă și ce lecții am învățat din tumultul schimbărilor post-revoluționare. Cât de adevărat este că trădarea vine din partea celor aflaţi lângă noi? Dar înainte de a răspunde la aceste întrebări, este important să reflectăm asupra momentelor care au precedat acea zi fatidică. Revolutie spontana sau lovitura de stat?
În 22 decembrie 1989, printr-un decret semnat de Ion Iliescu în calitate de lider al Comitetului Frontului Salvării Naționale (CFSN), a fost constituit un Tribunal Militar Excepțional pentru a judeca pe soții Ceaușescu. Acesta a fost, de fapt, un proces sumar și extrem de discutabil din punct de vedere juridic, care nu a respectat niciun standard minim de drepturile omului.
Informatiile nu lipsesc!
Potrivit Open Sources, in după-amiaza de 22 decembrie 1989, Ceauşescu Nicolae şi Elena au fost introduşi în incinta UM 01417 Târgovişte, unde au rămas în stare de arest până la data de 25 decembrie 1989 când, în urma unui proces penal simulat, au fost executaţi. Câţi mai ştiu astăzi că între 22 şi 25 decembrie 1989, Nicolae Ceauşescu, preşedintele României a fost ţinut alături de soţie, într-un mijloc de transport tip TAB, parcat in spatele unitatii militare, în frig şi fără tratament pentru diabetul de care suferea preşedintele?
Cand a fost hotarata asasinarea lui Nicolae Ceausescu?
Conform declaratiilor unui martor, cuprinsa in Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare, în 24 decembrie 1989, seara, toate persoanele aflate în camera de consiliu a MApN, au hotărât împuşcarea soţilor Ceauşescu, motivându-se că doar în acest fel se pot linişti lucrurile în ţară. Aceste persoane au fost Ion Iliescu, Dumitru Mazilu, Silviu Brucan, Dan Marţian, Cazimir Ionescu, Mihai Montanu, Florin Bădilici, Manole Gheorghe, Mihai Lupoi, Mihai Ispas, Liviu Caţichi, Gelu Voican Voiculescu, Sergiu Nicolaescu şi numeroşi generali, între care amintesc pe Militaru, Stănculescu, Chiţac.” Acelasi martor, a declarat inclusiv că ” În legătură cu execuția…. Voican a vrut cu obstinație suprimarea soților Ceaușescu. (vol V Declarații).” Sa fie o simpla intamplare ca Gelu Voican Voiculescu a fost numit ulterior viceprim – ministru in guvernul provizoriu condus de Petre Roman, apoi senator de Buzau si Ambasador in Tunisia si Maroc?
Procesul și Sentința
Pe 25 decembrie 1989, soții Ceaușescu au fost condamnați la moarte, în urma unui proces care nu a durat mai mult de câteva ore și care a fost asistat de un tribunal alcătuit din patru judecători: Colonelul Gică Popa, Locotenent-colonelul Constantin Mărgineanu, Locotenent-colonelul Tudor Sălăgean și Colonelul Gheorghe Radu. Potrivit “Open Sources”, “procesul” a început, în prezenţa celor patru judecători, cu un rechizitoriu pe genunchi, făcut de procurorul militar Dan Voinea şi Constantin Lucescu, un avocat care a devenit cel mai aprig acuzator!
Un Proces fără Justiție
Procesul în sine a fost considerat de mulți un simulacru de justiție, un act de justiție politică în care sentința era deja scrisă înainte de deliberare. Generalul Atanasie Stănculescu, care juca un rol important în procesul de decizie, a fost cel care a stabilit locul execuției înainte ca procesul să aibă loc.
Colonel (r) Ionel Boeru, şeful plutonului de execuţie, aminteşte, potrivit Open Sources/ mediafax.ro că Stanculescu ne-a ordonat şi felul în care să executăm sentinţa, respective îi ducem la zid, îi lăsăm, ne întoarcem şi deschidem foc de la şold (…) câte un încărcător fiecare, deci trei încărcătoare trebuia să descărcăm pe cei doi! Un încărcător avea 30 de cartuse!
Este de remarcat că în spatele acestui proces au existat mai mulți actori politici din CFSN, inclusiv Gelu Voican Voiculescu, Mugurel Florescu și Virgil Măgureanu (fost director al SRI), care au jucat un rol crucial în orchestrarea evenimentelor. Nu trebuie uitat că general Atanasie Stanculescu este cel căruia Elena Ceauşescu îi spunea, la plecarea de pe acoperişul CC, “Victoras să ai grijă de copii”!
Nicolae şi Elena Ceauşescu au fost acuzaţi în mod superficial și fără dovezi clare, acuzaţiile fiind de la genocid – peste 60.000 de victime; subminarea puterii de stat prin organizare de acțiuni armate împotriva poporului și a puterii de stat; infracțiunea de distrugere a bunurilor obștești prin distrugerea și avarierea unor clădiri, explozii în oraș etc.; subminarea economiei naționale, pana la încercarea de a fugi din ţară pe baza unor fonduri de peste un miliard de dolari, depuse în bănci străine.
Sentința a fost pronunțată la ora 14:45 și prevedea condamnarea lor la moarte și confiscarea averii.
Imediat după pronunțarea sentinței, soții Ceaușescu au fost legați de mâini și au fost executați fără nicio posibilitate de apel sau de apărare, într-o execuție publică realizată în curtea unității militare din Târgoviște, la câteva minute după citirea sentinței. A fost o execuție care a fost filmată și difuzată de Televiziunea Română, făcând înconjurul lumii.
Martorii prezenţi la aşa-zisul proces au declarat că imediat după sentinţă, “soţii Ceauşescu au fost legați de mâini, deși protestau vehement împotriva execuţiei”. Elena Ceaauşescu a spus că vrea să fie executată împreună cu soţul ei. „Împreună am luptat, să murim împreună!”.
Decembrie rămâne o lună în care, de la an la an trebuie să ne aducem aminte de jertfa tinerilor care au murit pentru “Libertate”, dar şi de asasinarea familiei Ceauşescu! Nu cumva poporul român, manipulat şi împins spre marginea prăpastiei a fost făcut “complice” la o crimă executată în Sfânta Zi de Crăciun din 25 decembrie 1989?
Cine vrea să îşi mai aducă aminte că ultimele cuvinte ale lui Nicolae Ceauşescu, în faţa plutonului, respectiv “nu ne puteţi omorî ca pe nişte câini”? Unul dintre militarii aflati in plutonul de executie declara Nicolae Ceausescu s-a uitat drept in ochii mei si a strigat si a inceput sa cante fragmente din Internationala. L-am impuscat in timp ce canta!” Nicolae Ceaușescu, înainte de a fi împuşcat, a mai spus: „Trăiască Republică Socialistă România liberă și independentă! Moarte trădătorilor! Istoria mă va răzbuna!”.
Să fie aceste cuvinte rostite un blestem pentru poporul român?
Dacă în decembrie 1989, România nu mai avea nicio datorie faţă de băncile străine şi faţă de Fondul Monetar Internaţional (FMI), cum poate fi explicat faptul că astăzi România are o datorie de circa 200 miliarde de dolari?
Datoria externa inseamna progresul Romaniei?
Un Moment Tragic în Istoria României
Căderea regimului Ceaușescu a fost, fără îndoială, un moment de libertate pentru mulți români care și-au dorit o schimbare radicală. Totuși, executarea soților Ceaușescu rămâne o pată întunecată în această istorie. Acesta nu a fost doar un act de răzbunare, ci și un simbol al unei schimbări violente și represive, care a transformat România într-o țară aflată în căutarea unui viitor mai bun, dar care şi astăzi a rămas, marcată de tensiuni interne și conflicte de natură politică.
Reflecții 35 de ani mai târziu
La 35 de ani de la acea zi tragică, mulți români se întreabă care este adevărul din spatele acestui eveniment. Ce a însemnat cu adevărat Revoluția din 1989? Ce am câștigat cu adevărat și ce am pierdut în urma acesteia? În condiţiile în care pacea nu se lipeşte cu sânge, cât de real a fost “importul” de democraţie după asasinarea soţilor Ceauşescu?
După o tranziție dificilă și o perioadă de incertitudine economică și socială, mulți români încă se simt dezorientați și dezbinați.
Aș vrea să ne amintim că, în acea perioadă, România era o țară care nu mai avea nicio datorie față de băncile internaționale și față de FMI, însă astăzi datoria externă a României se ridică la aproximativ 200 de miliarde de dolari. În mod paradoxal, România a reușit să scape de jugul datoriilor externe sub regimul Ceaușescu, însă a ajuns într-o situație de vulnerabilitate economică, în ciuda schimbării de regim.
De asemenea, decizia de executare a soților Ceaușescu și schimbarea rapidă a regimului ridică întrebări fundamentale despre justiția politică și interesele externe care au influențat evoluția post-revoluționară. Regimul Ceaușescu a avut, fără îndoială, și aspecte controversate și abuzive, dar și realizări economice și strategice notabile, inclusiv în politica externă, acolo unde România sub conducerea lui Ceaușescu a încercat să își mențină o independență față de marile puteri, ceea ce nu a fost deloc pe placul unor interese externe. Mai mult, Ceaușescu a avut contacte avansate cu Iranul și alte state arabe pentru a crea o “Bancă Mondială” regională, idee care a fost reluată ulterior de națiuni precum Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud (BRICS).
Întrebări la 35 de ani de la Revoluție
Despre Nicolae Ceauşescu se poate spune orice! Nu se poate spune însă că nu a fost un preşedinte pentru România sau că nua fost un patriot!
Nicolae Ceauşescu a jucat un rol activ pe scena relaţiilor internaţionale, fiind apreciat de preşedinţii americani Richard Nixon, Gerald Ford şi Jimmy Carter. La 13-16 iunie 1978 a fost invitat de regina Marii Britanii, Elisabeta a II -a şi primit la Londra cu înalte onoruri de stat care nu au mai fost acordate niciodată unui alt şef de stat, respectiv, întâmpinarea de către regină la gară şi deplasarea cu caleasca la Palatul Buckingham.
Nicolae Ceauşescu a îndemnat la “integritate teritorială şi la păstrarea suveranităţii naţionale” prin neamestecul intereselor străine! Să fi fost acest curaj drept motivul asasinării lui Nicolae Ceauşescu?
Astăzi, la 35 de ani de la execuția soților Ceaușescu și de la schimbările majore din România, întrebările persistă: care a fost adevăratul preț al schimbării? România a câștigat sau a pierdut în urma acestei revoluții? Care sunt lecțiile pe care trebuie să le învățăm din acest trecut recent? De ce asistăm, în continuare, la interminabile diviziuni interne și manipulare politică în bătălia pentru ciolanul puterii?
După 35 de ani, românii trăiesc o realitate economică dură, unde sărăcia, minciuna și manipularea sunt la ordinea zilei. Oamenii se simt tot mai dezorientați și dezbinați, iar unitatea națională pare să fie un ideal îndepărtat. În ciuda promisiunilor de democrație și libertate, România încă se află într-o continuă diluare a identității sale politice și economice.
În această lumină, poate că întrebările care încă macină societatea românească sunt mai relevante ca niciodată: cine sunt cu adevărat românii? Ce vor să devină și cum pot construi un viitor mai bun pentru ei înșiși?
Ce a mai rămas românilor?
După zeci de ani de speranţe spulberate, înainte de orice ambiţii şi jocuri pentru putere, România are nevoie de stabilitate şi de pace! Unitatea românilor este esenţială pentru viitorul copiilor noştri, asa cum vitale sunt si proiectele pe termen mediu si lung!
După 35 de ani de aşteptări, pe cine mai interesează problemele reale ale românilor? Cutremurător pentru noi este şi faptul că există tot mai mulţi români aşezaţi la colţul mesei celor puternici, dar care nu se mai simt români! Cine poate sa explice de ce peste 300.000 de copii romani, emigrati cu parintii din tara, nu cunosc limba romana?
În aceste condiţii, cum poate fi explicată declaraţia unui semidoct care preciza că ” nu este important echilibrul în ţară, mai importantă fiind orientarea României spre valorile europene”? Cum este posibil să gândim la pace şi la România de mâine, când încă mai există “aserviţi” care declară că “războiul din Ucraina nu trebuie să înceteze”? Să înţelegem că un astfel de personaj urcă primul pe ţeava unui tun, în caz de intrarea României în război?
Realitatea sociala devine tot mai crunta. Nicolae Ceausesc a fost asasinat! Cine a urmat la putere? Astazi, Romania mai este un stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil, potrivit art.1, alin1, din Constitutia Romaniei?
Vreau sa cred ca da!
Romania are nevoie de echilibru! Romanii au nevoie de siguranta si de viitor! Ultimele evenimente obliga la reflectii si la masuri urgente!
Sfanta Zi de Craciun sa ne lumineze sufletul si mintea si binele sa ne insoteasca pretutindeni!
Respect si recunostinta pentru toti cei plecati dintre noi!
România, încotro?
Nicolae Radu a ocupat functii importante in sistemul national de securitate precum: Sef Centru de Expertiza Psihologica in cadrul SPP, Director Imputernicit la Centrul de Psihosociologie al MAI, consilier secretar de stat MAI, consilier CSAT, Administratia Prezidentiala si purtator de cuvant al Academiei de Politie “Alexandru Ioan Cuza”.
Radu Nicolae este profesor universitar dr. in cadrul Universitatii “Spiru Haret” din Bucuresti. Din anul 2018, in calitate de profesor asociat, a predat cursuri de Ledership, Laborator de specialitate – Servicii de informatii si Psihopatologie militara in cadrul Universitatii Bucuresti.
Din anul 2015, Nicolae Radu este abilitat conducator de doctorat pentru Informatii si securitate nationala in cadrul Universitatii Nationale de Aparare “Carol I”.
In prezent, Nicolae Radu are preocupari operationale in spatiul intelligence, de prevenire si combatere a terorismului, dar si in zona psihologiei aplicate pentru personalul destinat misiunilor speciale tip Sayeret Matkal din cadrul Israel Elite Special Forces Unit si General Staff Reconnaissance Unit 269.
Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.
Nu rata știrile importante ale zilei
Source URL: https://ziare.com/nicolae-ceausescu/motiv-asasinare-1913840