Prudenţa rămâne cuvântul de ordine pentru băncile centrale din Europa de est. Din cauza inflaţiei persistente, deprecierii monedelor şi deficitelor bugetare în creştere, acestea nu se mai prind în hora reducerilor de dobânzi jucată la nivel global

Europa de est nu se alătură tendinţei de ieftinire a costurilor de finanţare care se extinde la nivelul marilor economii ale lumii în anticiparea potenţialelor turbulenţe provocare de revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, scrie Bloomberg.

O combinaţie între inflaţie persistentă, slăbire a monedelor şi deficite bugetare în creştere îi fac pe bancherii centrali din regiune să ocolească reducerile de dobânzi, făcând perspectivele legate de o redresare economică deja fragilă şi mai nesigure.

Banca centrală a Ungariei şi-a menţinut săptămâna trecută dobânda de referinţă neschimbată la 6,5% pentru a treia lună. Cehii şi-au pus pe pauză ciclul reducerilor de dobânzi, în timp ce în Polonia, guvernatorul băncii centrale este acuzat că este motivat politic în decizia de a amâna reducerile tocmai pentru 2026.

Strategii din estul UE au acţionat într-adevăr mai devreme pentru a atenua impactul slăbiciunii din principalul partener la export al regiunii, Germania. Oficialii din Budapesta şi Praga au redus constant dobânzile la începutul acestui an, însă calea pe mai departe este mai complicată.

În flancul estic al UE, monedele sunt în mod deosebit expuse oricărei volatilităţi a pieţelor, iar inflaţia rămâne ridicată.

Banca centrală a Ungariei şi-a menţinut dobânda de referinţă neschimbată deşi economia a alunecat înapoi în recesiune în trimestrul trei. Forintul slab reprezintă principalul obstacol pentru noi reduceri, deşi şi inflaţia în accelerare înnegurează perspectivele.

Forintul a atins un minim pe doi ani în raport cu euro la sfârşitul lunii trecute, înainte de a recupera din pierderi în ultimele două săptămâni. Pieţele pariază acum pe mai puţin de două reduceri de dobânzi în următoarele şase luni.

Analiştii intervievaţi de Portfolio estimează că prima ieftinire a creditului ar putea avea loc în al doilea trimestru al anului viitor, însemnând că decizia va aparţine lui Mihaly Varga, care va prelua mandatul de guvernator al băncii centrale maghiare din martie.

„Slăbirea semnificativă a forintului înregistrată în ultima perioadă, precum şi efectele sale inflaţioniste anticipate, nu permit continuarea ciclului de reducere a ratei dobânzii în viitorul apropiat. Banca centrală poate continua să sublinieze puternic abordarea prudentă”, arată Zoltan Varga, analist Equilor.

Viceguvernatorul băncii centrale maghiare Barnabas Virag a arătat că banca centrală se aşteaptă în continuare ca procesul dezinflaţionist să se manifeste din nou de la începutul anului viitor, deşi se estimează acum că ţinta de inflaţie va fi atinsă sustenabil de-abia în 2026, potrivit Bloomberg.

Banca centrală s-a opus apelurilor venite din partea ministrului economiei Marton Nagy pentru relaxarea politicii monetare pentru scoaterea economiei din recesiune. Iar Mihaly Varga s-a angajat să menţină independenţa instituţiei, acesta încercând să tempereze temerile investitorilor referitoare la politica monetară viitoare în faţa unor potenţiale presiuni guvernamentale.

Banca centrală a Cehiei şi-a pus pe pauză ciclul de reduceri de dobânzi, lăsând însă deschisă posibilitatea unei reluări a acestuia chiar din februarie.

Strategii din Praga şi-au păstrat dobânda de referinţă neshimbată la 4%, după opt reduceri consecutive care au diminuat costurile de finanţare cu 3 puncte procentuale. Creşterea preţurilor de consum a încetinit către ţinta băncii în acest an, iar industriile dependente de export suferă de pe urma cererii germane slabe. Însă salariile au crescut peste aşteptări în trimestrul trei, iar oficialii au atras în mod repetat atenţia asupra creşterii persistente a costurilor serviciilor ca ameninţare la adresa perspectivelor de inflaţie.

În deciziile viitoare, strategii vor evalua persistenţa mediului de inflaţie scăzută, evoluţia cursului valutar, efectul politicii fiscale asupra economiei, tendinţele de pe piaţa muncii şi soliditatea cererii interne şi externe, a indicat guvernatorul băncii centrale a Cehiei, Ales Michl.

Investitorii şi-au redus în majoritate pariurile pe noi măsuri de ieftinire a creditului şi anticipează reduceri de aproximativ 50 de puncte bază anul viitor.

În Polonia, şeful băncii centrale Adam Glapinski a amânat în mod neaşteptat perspectivele de reducere a dobânzilor până în 2026, invocând nesiguranţa legată de inflaţie. Decizia i-a adus acuzaţii din partea guvernului că acţiunile îi sunt motivate politic, având în vedere legăturile sale cu partidul naţionalist aflat anterior la guvernare.

Inflaţia de bază din Polonia s-a situat la 4,3% în termeni anuali, menţinându-se peste 4% din septembrie. Banca centrală se aşteaptă ca aceasta să nu coboare timp de cel puţin încă un an, notează Warsaw Voice.

Nivelul ridicat al inflaţiei de bază rămâne o sursă de îngrijorare pentru consiliul de politică monetară al băncii poloneze, deşi nu pentru toţi membrii acestuia. Pentru guvernatorul Adam Glapinski, aceasta este unul din argumentele care-i susţin poziţia potrivit căreia nu există nicio bază pentru ieftinirea creditului deocamdată.