Parlamentarii se reunesc vineri, la ora 14.00, pentru prima şedinţă a noii legislaturi. Camera Deputaţilor şi Senatul au fost convocate de preşedintele Klaus Iohannis în şedinţe separate, în care lucrările vor fi conduse de parlamentarul cu cel mai mare număr de mandate exercitate.
Senatorii şi deputaţii aleşi în urma scrutinului din 1 decembrie se reunesc vineri, de la ora 14.00, în prima şedinţă din legislatura 2024 – 2028. Camera Deputaţilor şi Senatul au fost convocate de preşedintele Klaus Iohannis în şedinţe separate, în care lucrările vor fi conduse de parlamentarul cu cel mai mare număr de mandate exercitate, potrivit News.ro.
Cele mai multe mandate de deputat aparţin PSD – 86. AUR este al doilea partid din Camera Deputaţilor, cu 63 de deputaţi, urmat de PNL – 49 de deputaţi, USR – 40 de deputaţi; SOS România – 28 de deputaţi; POT – 24 de deputaţi, UDMR – 22 de deputaţi.
Acestora li se adaugă 19 reprezentanţi ai minorităţilor naţionale: Ioana Grosaru – Asociaţia Italienilor din România – RO.AS.IT, Bogdan Alin Stoica – Asociaţia Liga Albanezilor din România, Ionel Stancu – Asociaţia Macedonenilor, Nicolae Păun – Asociaţia Partida Romilor „Pro-Europa”, Silviu Feodor – Comunitatea Ruşilor Lipoveni, Silviu Vexler – Federaţia Comunităţilor Evreieşti, Ştefan Bouda – Forumul Cehilor, Ovidiu Ganţ – Forumul Democrat al Germanilor, Varujan Pambuccian – Uniunea Armenilor, Gheorghe Nacov – Uniunea Bulgară din Banat, Giureci-Slobodan Ghera – Uniunea Croaţilor, Iulius Marian Firczak – Uniunea Culturală a Rutenilor, Varol Amet – Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani, Iusein Ibram – Uniunea Democrată Turcă, Adrian-Miroslav Merka – Uniunea Democratică a Slovacilor şi Cehilor, Dragoş-Gabriel Zisopol – Uniunea Elenă din România, Ghervazen Longher – Uniunea Polonezilor, Ognean Crîstici – Uniunea Sârbilor, Miroslav Nicolae Petreţchi – Uniunea Ucrainenilor.
Mandatele din noul Senat sunt împărâite astfel: PSD – 36 de mandate, AUR – 28, PNL – 22, USR – 19, SOS România – 12, UDMR – 10, POT – 7 senatori.
Până la alegerea Biroului Permanent, lucrările Camerei Deputaţilor sunt conduse de deputatul cu cel mai mare număr de mandate parlamentare, în calitate de preşedinte senior, asistat de cei mai tineri 4 deputaţi ca secretari. Dacă mai mulţi deputaţi au acelaşi număr de mandate, cel mai în vârstă dintre aceştia va conduce. Aceeaşi regulă se aplică şi la Senat.
În prima şedinţă, Camera Deputaţilor alege o Comisie de validare formată din 30 de membri, care reflectă configuraţia politică rezultată din constituirea grupurilor parlamentare. La Senat, comisia de validare are 15 membri, iar componenţa acesteia este aprobată cu votul majorităţii parlamentarilor prezenţi.
Comisia de validare, în maximum 4 zile de la constituire, întocmeşte un raport ce nominalizează deputaţii şi senatorii propuşi pentru validare, invalidare sau amânare. Propunerile de invalidare şi amânare trebuie motivate. Ulterior, fiecare Cameră se întruneşte separat pentru a dezbate raportul Comisiei de validare.
Parlamentul este legal constituit după validarea a două treimi din mandate şi depunerea jurământului de către deputaţi şi senatori. Camerele trebuie să finalizeze dezbaterea raportului Comisiei de validare în cel mult 5 zile de la constituirea acesteia.
După constituirea legală a Camerei Deputaţilor şi a Senatului, fiecare deputat şi fiecare senator depune în faţa plenului Camerei din care face parte, întrunită în şedinţă solemnă, jurământul de credinţă faţă de ţară şi popor:Jur credinţă patriei mele România;Jur să respect Constituţia şi legile ţării;Jur să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României;Jur să-mi îndeplinesc cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor;Aşa să mă ajute Dumnezeu. Jurământul de credinţă se poate depune şi fără formula religioasă, care se înlocuieşte cu formula:Jur pe onoare şi conştiinţăşi aceasta prefaţează jurământul.
Jurământul scris se rosteşte solemn, se semnează de fiecare deputat sau senator şi se încredinţează spre păstrare preşedintelui Camerei.Refuzul de a depune jurământul de credinţă atrage de drept invalidarea mandatului, de care plenul Camerei ia act.
După constituirea legală, Camera Deputaţilor şi Senatul îşi aleg preşedinţii şi membrii Birourilor Permanente. Biroul permanent al fiecărei Camere include preşedintele, 4 vicepreşedinţi, 4 secretari şi 4 chestori. Preşedintele este şi liderul Biroului permanent, iar apartenenţa politică a membrilor reflectă configuraţia politică rezultată din alegeri.
Preşedintele Camerei Deputaţilor este ales pentru întreaga legislatură, prin vot secret. Fiecare grup parlamentar poate propune un singur candidat, iar câştigător este declarat cel care obţine votul majorităţii deputaţilor prezenţi. Dacă acest cvorum nu este atins, se organizează un al doilea tur de scrutin între primii doi candidaţi cu cele mai multe voturi.
La Senat, preşedintele este ales în mod similar, prin vot secret, iar candidaturile sunt ordonate descrescător în funcţie de mărimea grupurilor parlamentare. În cazul unui nou tur de scrutin, participă primii doi candidaţi cu cele mai multe voturi sau cei aflaţi la egalitate. Preşedintele Senatului este ales pentru întreaga legislatură.
Funcţiile de vicepreşedinte, secretar şi chestor în ambele Camere sunt distribuite pe baza configuraţiei politice şi negociate între grupurile parlamentare. Propunerile pentru aceste funcţii sunt anunţate în plen şi supuse votului majorităţii membrilor fiecărei Camere. La Camera Deputaţilor, aceste funcţii se aleg la începutul fiecărei sesiuni ordinare.
Birourile Permanente ale ambelor Camere trebuie să respecte proporţia politică rezultată din alegeri, iar toate funcţiile sunt validate prin vot secret. O comisie specială, compusă din câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar, se ocupă de întocmirea procesului-verbal al votului.
Source URL: https://adevarul.ro/politica/parlamentul-ales-se-reuneste-in-prima-sedinta-2409916.html