UPDATE 7:20 – La Tokyo, în Japonia, până la ora 7.20 (ora României) votaseră 64 de români. De asemenea, la secția de votare din Auckland, Noua Zeelandă, prima deschisă, au votat 17 români. 

INFORMARESetările tale privind cookie-urile nu permit afișarea conținutului din această zonă. E necesar să accepți cookie-urile social media pentru afisarea acestui tip de conținut. Modifică setările

UPDATE ora 7:00 – Aproape 200 de români au votat în secțiile de votare din străinătate până vineri, la 7.00, ora României. Este vorba despre români care au votat la secții din Australia, Noua Zeelandă, Japonia și Coreea de Sud. Vineri, secțiile din străintate se deschid treptat la ora locală 12.00. Potrivit portalului Autorității Electorale Permanente, numărul total al voturilor din străinătate era vineri dimineața (ora 7.00, ora României) de 3.213. Dintre acestea, 3.028 de voturi au fost exprimate prin corespondență. La aceeași oră, pe listele suplimentare erau înregistrate 185 de persoane care au votat.

Românii din străinătate vor putea vota la al doilea tur al alegerilor prezidențiale timp de trei zile: pe 6, 7 și 8 decembrie 2024, în aceleași intervale orare ca în primul tur:

vineri, 6 decembrie 2024, între orele locale 12.00 și 21.00;
sâmbătă, 7 decembrie 2024; între orele locale 7.00 și 21.00;
duminică, 8 decembrie 2024, între orele locale 7.00 și 21.00.

Există posibilitatea prelungirii până la ora 23:59, în ziua de duminică, 8 decembrie, pentru cetăţenii care se află în sediul sau la rând la secţia de votare.

Alegeri prezidențiale 2024, turul 2. Cine poate vota în străinătate 

Vor putea vota cetățenii români cu drept de vot care se află în străinătate în ziua alegerilor, indiferent dacă au sau nu domiciliul ori reședința în afara țării. Potrivit legii, au dreptul să voteze cetăţenii români care au 18 ani împliniți până în ziua alegerilor inclusiv. Nu au dreptul de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate la pierderea drepturilor electorale, prin hotărâre judecătorească definitivă. 

Cetăţenii români cu drept de vot care locuiesc în afara teritoriului României sau se află temporar în străinătate pot vota la alegerile prezidenţiale la oricare din secţiile organizate în afara ţării, pe baza unui act de identitate emis de statul român, valabil în ziua votării: 

cartea de identitate; 
cartea electronică de identitate; 
cartea de identitate provizorie; 
buletinul de identitate; 
paşaportul diplomatic; 
paşaportul diplomatic electronic; 
paşaportul de serviciu; 
paşaportul de serviciu electronic; 
paşaportul simplu; 
paşaportul simplu electronic; 
paşaportul simplu temporar; 
în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar

Unde sunt deschise secțiile de vot în străinătate

Potrivit AEP, au fost înființate 951 de secții de votare în străinătate. 

Pentru votul la secţie s-au înregistrat cele mai multe cereri în Ţările de Jos – 1.653; Marea Britanie – 1.107; Germania – 732; Italia – 478; Franţa – 471; Belgia – 436; Spania – 409.

Alegătorii vor putea vota la orice secție de votare, pe liste electorale suplimentare.

Poți vedea AICI lista sediilor secțiilor de votare organizate în diaspora pentru alegerile prezidențiale din 2024. Informații privind prezența la votul în străinătate poți afla în timp real pe site-ul prezenta.roaep.ro. 

Alegeri prezidențiale în România. Candidații din turul 2

Călin Georgescu (independent) și Elena Lasconi (USR) sunt cei doi candidați care se vor regăsi pe buletinul de vot pentru turul 2 al alegerilor prezidențiale 2024.

După primul tur al alegerilor prezidenţiale 2024, care a avut loc în perioada 22-24 noiembrie în Diaspora și pe 24 noiembrie la secțiile din țară, Călin Georgescu a obţinut 22,94% (2.120.401 voturi), iar Elena Lasconi – 19,17% (1.772.500 voturi), potrivit rezultatelor oficiale ale BEC.

Au urmat:

candidatul PSD, Marcel Ciolacu, cu 19,14 % (1.769.760 voturi);
liderul AUR, George Simion, cu 13,86 % (1.281.325 voturi);
liderul PNL, Nicolae Ciucă, cu 8,78% (811.952 voturi);
candidatul independent Mircea Geoană, cu 6,31% (583.898 voturi);
candidatul UDMR, Kelemen Hunor, cu 4,50% (416.353 voturi);
candidatul independent, Cristian Diaconescu, cu 3,10% (286.842 voturi);
Cristian Terheş, cu 1,03% (95.782 voturi);
candidata independentă Ana Birchall 0,46% (42.853 voturi);
Ludovic Orban, cu 0,21 % (20.089 voturi);
Sebastian-Constantin Popescu, cu 0,15% (14.683 voturi);
Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru, cu 0,15% (14.502 voturi);
Silviu Predoiu, cu 0,12 % (11.246 voturi).

La 27 noiembrie 2024, Cristian Terheş şi Sebastian Constantin Popescu, candidaţi la alegerile prezidenţiale, au solicitat Curţii Constituţionale anularea rezultatelor din primul tur al alegerilor. La 28 noiembrie, Curtea Constituţională a României a cerut Biroului Electoral Central renumărarea voturilor de la primul tur al alegerilor prezidenţiale. Termenul pentru renumărarea voturilor a fost stabilit pentru 2 decembrie. În 2 decembrie, BEC a transmis CCR procesul verbal centralizator privind consemnarea rezultatului renumărării parţiale a voturilor exprimate în primul tur al alegerilor prezidenţiale (renumărarea a 161 de secţii din străinătate din cele 950 organizate în Diaspora, precum şi din toate secţiile de votare din ţară, cu excepţia a 4 secţii din Dolj). Situaţia după renumărarea parţială se prezintă astfel: Călin Georgescu (independent) – 1.804.607 voturi valabil exprimate; Marcel Ciolacu (PSD) – 1.750.031 voturi valabil exprimate; Elena Lasconi (USR) – 1.623.482 voturi valabil exprimate. Tot la 2 decembrie, după ce a primit procesul verbal cu renumărarea voturilor de la BEC, Curtea Constituţională a respins solicitarea lui Cristian Terheş, candidat la alegerile prezidenţiale, de anulare a rezultatelor din primul tur de scrutin, astfel că turul doi se va desfășura conform calendarului stabilit iniţial. 

“Curtea a observat că, din sesizarea contestatorului, voturile din Diaspora nu au fost contestate şi, ca atare, în condiţiile date, a apreciat că nu se mai impune renumărarea acestora. În evaluarea Curţii, chiar dacă au fost constatate unele diferenţe de voturi între candidaţi, dar în măsura în care aceste diferenţe nu rezultă ca fiind provenite din fraude de natură să modifice rezultatul alegerilor, ele sunt considerate doar posibile erori materiale în numărarea voturilor exprimate, fără relevanţă în stabilirea rezultatului de reconfigurare a clasamentului candidaţilor, potrivit rezultatului pe care l-am primit de la Biroul Electoral Central şi care nu ne-a învederat faptul constatării unor fraude în exerciţiul votului pentru alegerile prezidenţiale”, a explicat preşedintele CCR, Marian Enache.

După validarea primului tur al alegerilor prezidențiale de către Curtea Constituțională a României, Biroul Electoral Central pentru alegerea Președintelui României a sabilit și machetele buletinelor de vot care vor fi utilizate în secțiile de votare din România și din străinătate.

În urma tragerii la sorți, candidatul independent Călin Georgescu va ocupa prima poziție pe buletinul de vot, iar Elena Lasconi, candidata USR, va fi pe poziția a doua.

Reguli în secția de votare

Regulile ce trebuie respectate în secțiile de votare sunt cât se poate de simple. Mai întâi, alegătorul prezintă actul de identitate operatorului de calculator. Apoi, după scanarea și validarea actului de identitate, alegătorul se îndreaptă către membrii biroului electoral. Alegătorul semnează sau este însemnat și semnează pe lista electorală. Primește buletinul de vot, pune ștampila cu mențiunea “VOTAT” pe candidatul favorit și introduce buletinul în urnă, nu înainte de a-l îndoii astfel încât ștampila de control a secției de votare să rămână în afară.

În străinătate nu se foloseşte urna mobilă.

Va fi declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate. Amintim că mandatul viitorului președinte al României este de 5 ani.