‘Planul din umbră’ care a zguduit alegerile: conspirație sau realitate? (surse)

În culisele politicii românești se vorbește intens despre o teorie explozivă, care, dacă ar fi adevărată, ar rescrie istoria recentă a alegerilor prezidențiale. Potrivit surselor din interiorul sistemului, totul ar fi început odată cu eșecurile președintelui Klaus Iohannis de a obține un post important la NATO sau UE, urmate de tensiuni crescânde în raport cu PSD și propriul partid, PNL.

Un început tensionat: eșecuri și frustrări

În contextul în care alegerile prezidențiale se apropiau, iar Nicolae Ciucă, candidatul susținut de Iohannis, nu reușea să convingă electoratul, lucrurile au luat o turnură neașteptată. PSD a refuzat să îl includă pe Iohannis pe listele pentru parlamentare, o decizie care ar fi fost percepută ca o lovitură directă la adresa fostului președinte. La acestea s-a adăugat și scandalul mediatic legat de vila de protocol din zona Aviatorilor, alimentând speculațiile că președintele în funcție ar fi rămas fără pârghii politice majore.

Un plan din umbră: zădărnicirea strategiei PSD și AUR

Aflat într-o poziție vulnerabilă, Iohannis ar fi decis să se răzbune pe PSD și să le perturbe planul care viza un duel final între Marcel Ciolacu și George Simion. Potrivit acestei teorii, Iohannis, alături de o rețea de influență formată din rezerviști și alți actori strategici, ar fi orchestrat ascensiunea lui Călin Georgescu, o figură controversată, dar capabilă să fragmenteze electoratul naționalist.

După ce Diana Șoșoacă a fost scoasă din cursă de o decizie a CCR, Georgescu a devenit principalul instrument pentru a „fura” voturi de la AUR. Strategia ar fi fost finanțată printr-un mecanism sofisticat, inclusiv cu sume considerabile obținute din criptomonede, utilizate pentru campanii agresive pe TikTok și alte platforme digitale. În paralel, rețeaua BOR ar fi fost activată pentru a amplifica mesajele suveraniste, calibrate în funcție de profilurile electorale.

Manipularea digitală: un „Cambridge Analytica” local?

Cu doar trei zile înainte de alegeri, Georgescu ar fi ajuns la 6-7% în sondaje, moment în care s-ar fi apelat la metode avansate de microtargetare digitală. Softuri asemănătoare celor folosite de Cambridge Analytica ar fi fost implementate pentru a influența alegătorii nehotărâți. Mesajele livrate au fost diversificate: de la patriotismul simplist pentru electoratul tradițional, până la narațiuni elaborate pentru cei mai educați.

Rezultatul? O ascensiune spectaculoasă a lui Georgescu, care nu doar că a intrat în turul al doilea, dar a și câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale.

Un deznodământ neașteptat: tensiuni la vârf

Victoria lui Georgescu a provocat un șoc în rândurile elitei politice, inclusiv pe axa Iohannis-SRI. Drept dovadă, la tradiționalul șir de decrete de 1 decembrie, dedicate avansării în grad a generalilor, niciun reprezentant al SRI nu s-ar fi regăsit pe lista promovărilor – un gest fără precedent, interpretat ca o ripostă din partea președintelui în funcție.

Secrete și frică de expunere internațională

Deși scenariul rămâne în sfera speculațiilor, sursele sugerează că dezvăluirea unor asemenea manevre ar putea avea consecințe catastrofale. După o perioadă în care retorica anti-rusă a fost intens promovată și în care s-a mizat pe sprijinul SUA și UE, recunoașterea unei „lucrături locale” ar risca să compromită grav imaginea României pe plan internațional.

Cât este adevăr și cât ficțiune în această teorie, rămâne de văzut, inclusiv în direcția pe care o vor lua alegerile de duminică și ecuația politică ulterioară.