Politologul Grigore Pop Elecheș, profesor la Princeton University, explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, cum ar putea să voteze românii în turul 2 al prezidențialelor. Analiza sa arată că nu vor fi excluse unele surprize.
Dacă mâine ar fi organizat turul 2 al alegerilor prezidențiale, 42,46% dintre români ar vota cu Călin Georgescu, iar 38,98% ar pune ștampila pe Elena Lasconi. În același timp, aproape 15% (14,38%) sunt indeciși, iar 4,18 ar vota nul. Acestea sunt rezultatele unui sondaj efectuat de politologul Grigore Pop Elecheș, profesor la Princeton University, în colaborare cu compania Pollfish și validat de reputata universitate americană.
„Diferența e mai mică în ultimele zile”, anunță Grigore Pop Elecheș, semn că mai multe persoane care l-au preferat inițial pe Georgescu s-au reorientat.
Interesant este că potrivit sondajului realizat pe un eșantion de 850 de respondenți, dintre alegătorii care la alegerile parlamentare au votat PSD, 40,9% ar merge la turul al doilea pe mâna Elenei Lasconi, iar 34,5% ar miza pe Călin Georgescu. 14,6% dintre aceștia nu știu, însă cu cine să voteze dintre cei doi. Votanții PNL, în schimb, sunt și mai deciși să o aleagă pe șefa USR. Astfel, pe 8 decembrie, 64,4% ar vota-o pe Elena Lasconi la președinție și doar 15,8% pe Călin Georgescu.
Remarcabil este că, dintre cei care au votat USR pe 1 decembrie, 3,1% s-ar îndrepta la prezidențiale spre candidatul independent Călin Georgescu, iar 89,1% spre Elena Lasconi. Votanții Dianei Șoșoacă sunt deciși să îl aleagă pe Călin Georgescu pentru postul de președinte, 84.8% urmând să pună ștampila pe candidatul independent și doar 4,4% dintre simpatizanții SOS ar vota-o pe Elena Lasconi. Surprinzător cu adevărat este faptul că 21,7% dintre cei care au votat la alegerile parlamentare SENS, cel mai progresist partid din România, ar vota la alegerile prezidențiale cu Călin Georgescu.
„În
ultimele două săptămâni am asistat la multe încercări de a
analiza diverse interviuri și declarații ale lui Călin Georgescu
pentru a înțelege ce reprezintă el de fapt din punct de vedere
politic. În această intervenție voi folosi o abordare diferită,
bazată pe preferințele și valorile politice ale susținătorilor
lui, în comparație cu restul populației”, explică profesorul
român.
Conform
spuselor sale, analiza este bazată pe un sondaj online cu un
eșantion de 1.000 de respondenți din perioada 26-29 noiembrie (în
săptămâna după primul tur de scrutin prezidențial.) Datele au
fost ponderate pentru a compensa diferențele dintre profilul
demografic al eșantionului și cel al populației României.
„Dată
fiind ascensiunea să meteorică din ultimele două săptămâni,
este important să diferențiem între susținători de bază și cei
care s-au alăturat valului său de sprijin abia în ultimul moment.
Ideea la baza acestei distincții este că cei care erau dispuși
să-l voteze pe Georgescu înainte să devină candidatul „pe val”
probabil că au avut mai multe informații despre ce reprezintă el
că și candidat, decât cei care s-au decis doar în ultimul moment.
De aceea în graficele de mai jos diferențiez între votanții lui
Georgescu din primul tur care s-au decis cu cel puțin o săptămâna
înaintea alegerilor (7.6% din eșantion), și cei care s-au decis în
ultima săptămâna sau chiar în ziua alegerilor (12.3% din
eșantion). Răspunsurile lor vor fi comparate cu toți ceilalți
respondenți, adică atât cu votanții tuturor celorlalți candidați
(inclusiv George Simion) cât și cu cei care nu au votat în primul
tur”, mai spune el.
Evident,
votanții lui Călin Georgescu sunt mai puțin favorabili NATO și UE
decât cei ai Elenei Lasconi. Acest lucru nu are cum să reprezinte o surpriză.
„Dată
fiind importanța politicii externe în atribuțiile președintelui,
voi compara în primul rând atitudinile diferitelor categorii de
respondenți cu privire la relațiile internaționale mai ales cu
UE/NATO și cu Rusia. Primele
două grafice se bazează pe două întrebări despre beneficiile și
costurile apartenenței României la Uniunea Europeană și NATO.
După cum era de așteptat (date fiind numeroasele declarații
critice ale candidatului la adresa celor două instituții), votanții
lui Georgescu sunt semnificativ mai critici atât vis-à-vis de UE
cât și de NATO. De asemenea, în ambele grafice, dar mai ales în
privința Uniunii Europene, votanții de bază ai lui Călin
Georgescu par mai radicali decât cei care i s-au alăturat mai
târziu”, adaugă profesorul român.
De
asemenea, atitudinea românilor față de războiul din Ucraina se
află în strânsă legătură cu simpatia lor pentru Călin
Georgescu sau pentru Elena Lasconi.
„Diferențele
de orientare politică externă se pot vedea clar și în privința
atitudinilor către războiul din Ucraina. Votanții lui Georgescu
(mai ales cei de bază) sunt cu mult mai dispuși să pună vina
pentru izbucnirea războiului pe Ucraina sau pe NATO decât pe Rusia
comparativ cu restul populației. Cu alte cuvinte ei par să fie mult
mai receptivi la mesajul propagandei Kremlinului despre război.
Aceleași tendințe le regăsim și în părerile despre sancțiunile
europene împotriva Rusiei. Aproape jumătate din votanții de bază
ai lui Georgescu cred că aceste sancțiuni au fost prea aspre,
comparat cu o treime dintre votanții mai recenți și doar 15% din
restul populației”, completează expertul.
În
aceste condiții, așa cum era de așteptat și atitudinea oamenilor
față de Vladimir Putin diferă în funcție de simpatia lor
politică.
„Diferențele
se reflectă clar și în privința părerilor despre președintele
rus, Vladimir Putin, pe care Călin Georgescu l-a descris drept un
patriot rus. Pe o scală de la 0 la 10 (unde 0 = nu îmi place deloc
și 10= îmi place foarte mult) votanții de baza ai lui Georgescu
sunt cu mult mai pozitivi față de Putin decât votanții „pe val”
ai lui Georgescu, și de peste trei ori mai pozitivi decât restul
populației. Merită consemnat și faptul că votanții lui Georgescu
(și mai ales cei de bază) îl simpatizează mai mult pe Putin decât
pe marea majoritate a politicienilor români (în afară de
suveraniștii Simion și Șoșoacă)”, explică Grigore Pop
Elecheș.
Nu
în ultimul rând, profesorul român de la Princeton arată că
votanții lui Călin Georgescu privesc în urmă cu simpatie spre
Nicolae Ceaușescu și a lui „Epocă de Aur”.
„Ca
fapt divers, merită menționat și faptul că cei din tabăra
Georgescu au simpatii puternice cu „suveranistul” Nicolae
Ceaușescu. Din nou putem observa diferențele mari dintre cei care
l-au sprijinit pe Georgescu înainte de explozia să de popularitate
și cei care i s-au alăturat pe val.”
La
fel ca în anul 2000, atunci când liderul ultranaționalist Corneliu
Vadim Tudor ajungea în turul 2 al alegerilor, așa numitul
„electorat de protest” se deosebește la fel de mult de
susținătorii necondiționați
„Per
ansamblu aceste diferențe reflectă diferențele fundamentale dintre
votanții care îl cunosc cel mai bine pe Georgescu și cei care îl
sprijină mai degrabă conjunctural. Aceste diferențe seamănă cu
ce s-a întâmplat în alegerile din 2000, în care „nucleul dur”
al votanților lui Corneliu Vadim Tudor se deosebea destul de clar de
„electoratul de protest”, care l-a votat în primul tur mai ales
că un vot de blam împotriva elitelor politice. În 2000 românii
s-au trezit la timp și l-au votat pe Iliescu (deși mulți dintre ei
aveau rețineri serioase). Întrebarea este dacă de dată asta se
vor deștepta la timp”, încheie Grigore Pop Elecheș.
Source URL: https://adevarul.ro/alegeri-prezidentiale-2024/cat-de-stransa-va-fi-batalia-finala-dintre-calin-2406700.html