Expertul în comportamentul politic și electoral Costin Ciobanu explică, pentru „Adevărul”, cum ar putea să arate viitorul guvern și unde s-ar putea decide numele viitorului premier, dar și care vor fi cele mai importante piedici în calea unei coaliții pestrițe.
Alegerile
parlamentare de duminică au dat câștig de cauză forțelor
pro-europene, însă formațiunile radicale au obținut un scor bun.
Un motiv în plus ca primele să treacă peste ani de harță și
depășească ostilitățile care le-au consacrat, crede Costin
Ciobanu.
Expert în comportamentul politic și electoral în Europa,
Costin Ciobanu este cercetător la Universitatea Aarhus din
Danemarca. Într-un interviu pentru „Adevărul”, el vorbește
despre ecuația cu 3 necunoscute pe care România e obligată s-o
rezolve ca să nu rămână corigentă. Pe scurt, se dă: partidele
de suveraniste au obținut cumulat peste 30% și vor mai primi
procente în urma redistribuirii.
În același timp, față de
rezultatele exit poll, PNL și USR au obținut mai puțin decât se
părea inițial, abia undeva la 26%, dar cumulat. Nici PSD nu a
obținut un scor grozav, însă a făcut totuși singur aproape cât
au făcut împreună cele două partide amintite. Marile necunoscute
ale ecuației ar fi cine va forma guvernul, cine va fi premier și
cum se vor înțelege trei partide aflate de multe ori la cuțite,
PSD, PNL și USR, de la care se așteaptă o coaliție și un cordon
sanitar împotriva radicalilor. Cert e că, dacă cele trei partide
nu își vor călca peste orgolii, România riscă o criză politică
prelungită, precum cea a Bulgariei.
În
ce privește viitoarea coaliție, Costin Ciobanu spune că multe vor
depinde de decizia CCR în cazul voturilor din primul tur
prezidențial, dar mai ales de rezultatul din turul 2.
„Cred
că suntem încă prea devreme în această dinamică. Trebuie să
așteptăm rezultatul Curții Constituționale (n.r. – interviul a fost făcut luni, 2 decembrie, la ora 17:00), ce se întâmplă cu
primul tur al alegerilor și care va fi rezultatul unui eventual tur
al doilea. Pentru că numele viitorului președinte va fi extrem de
important, în special în ceea ce privește desemnarea de
prim-ministru. Având
în vedere rezultatele de ieri, în care practic avem un parlament
structurat pe trei blocuri, un bloc suveranist de aproximativ 30%, un
bloc al Partidului Social Democrat de 22% și un bloc de
centru-dreapta, sub 30%. Dacă adăugăm și UDMR, atunci un scenariu
probabil ar fi izolarea acestor forțe suveraniste care se pare că
nu reușesc să fie un partener credibil pentru celelalte două
blocuri. Și atunci te poți gândi la cel puțin două scenarii”,
spune Ciobanu.
Cel
mai sigur ar fi un guvern în care să intre toate partidele
pro-europene, dar ar fi și greu de administrat din cauza orgoliilor.
Există și scenariul unui guvern minoritar, care însă ar putea fi
oarecum problematic.
„Un
scenariu larg, un fel de guvern de Uniune Națională Pro-Democratică
în care să intre și PSD, și PNL, și USR, și UDMR cu sprijinul
grupului minorităților. Sau te poți gândi la un alt scenariu care
a fost discutat ieri, un guvern minoritar de centru-dreapta PNL, USR,
UDMR cu eventual sprijin din partea PSD în Parlament. Însă,
evident, un astfel de guvern ar fi extrem de vulnerabil. Nu știm cât
de multe ar putea să îndeplinească pentru că, la fiecare moment,
ar putea cădea prin retragerea sprijinului de către Partidul
Social-Democrat”, explică expertul.
Primele
variante ar fi normale în cazul în care câștig de cauză va avea
Elena Lasconi, dar în caz contrar lucrurile s-ar complica, crede
Costin Ciobanu.
„Lucrurile
probabil se complică mult mai tare dacă Călin Georgescu ar ajunge
pe președinte în urma unei eventuale validări a Curții
Constituționale. Pentru că impactul public și simbolic al
victoriei unui candidat radical de dreapta în alegerile
prezidențiale este foarte greu de cuantificat la acest moment. Cred
că și partidele sunt extrem de circunspecte în a se lansa direct
în discuții despre viitoarea majoritate.”
În
ce privește numele viitorului premier, Costin Ciobanu se gândește
la liberalul Ilie Bolojan și la social-democratul Marcel Ciolacu.
„Variantele
probabile sunt Bolojan, așa cum a anunțat doamna Lasconi, sau
Marcel Ciolacu. Având în vedere că PSD, deși a avut, cred, unul
dintre cele mai slabe rezultate în alegerile parlamentare din
ultimii 25 de ani, totuși are potențialul de a înclina balanța și
de a face guvernare, nu e de neglijat nici această variantă.
Potențialul său de negociere este unul extrem de ridicat și din
această perspectivă, având în vedere că nici nu am văzut, cel
puțin până la acest moment, declarații din interiorul PSD,
contondente la adresa liderului, ne putem aștepta ca Marcel Ciolacu
să continue și să fie eventual o propunere din partea
social-democraților”, e opinia expertului.
Există
însă și alte scenarii despre care vorbește Costin Ciobanu. Unul
ar fi că PSD sau un alt partid ar decide să facă un pas în spate
și să nu intre într-un cabinet care ar risca să se erodeze,
într-un an care se anunță complicat. „Depinde mult și ce
calcule își fac partidele dincolo de intrarea imediată la
guvernare. Pentru că se știe că anul viitor pare deloc ușor din
punct de vedere economic și atunci poate pentru unele din ele e mai
ușor să facă un pas în spate și să nu fie la putere. Am văzut
și voci din interiorul PNL-ului care propun o astfel de soluție. Cert
e că partidele, în special partidele principale, au fost lovite
substanțial puternic de ceea ce s-a întâmplat în alegerile
prezidențiale, dar și în alegerile de duminică și încearcă să
se pregrupeze, ori pregruparea nu e foarte ușor de făcut la
guvernare”, adaugă expertul.
Un
lucru este cert: s-au dus vremurile în care un guvern PSD – PNL
garanta stabilitate politică, iar România era o țară sigură din acest punct de vedere. Acum, pe fondul rezultatelor bune obținute de partidele radicale, ne putem aștepta ca situația să fie în mod cert mult mai complicată.
„Este cât se poate de clar că nu o să mai fim în această etapă a stabilității pe
care am trăit-o în ultimii ani, perioadă în care două partide
puteau relativ ușor să-și asigure majoritatea în Parlament”, anunță
el.
O
coaliție din trei sau patru partide va fi și mai greu de gestionat.
Iar guvernarea PNL-USR din 2021 e o bună dovadă în acest sens.
Atunci, USR a părăsit guvernul, nemulțumită fiind de anumite
decizii ale premierului de atunci, Florin Câțu, iar un astfel de
precedent poate să apese mult.
„O
coaliție formată din trei sau patru partide într-un context
complicat nu va fi ușor de gestionat. Am văzut cu toții ce s-a
întâmplat, de exemplu, în relația dintre PNL și USR atunci când
s-au aflat la guvernare în 2020-2021. Dacă astfel un guvern ar
include și PSD și USR, lucrurile ar fi chiar mai interesante pentru
media. Nu știu neapărat cât de interesante ar fi pentru români,
pentru că sunt două partide între care există o polarizare foarte
puternică, iar românii au nevoie de stabilitate. E clar că fiecare
decizie ar putea trezi o microcriză în interiorul guvernării, o
criză mai mică sau mai mare. Fiecare lucru ar fi negociat. Și s-ar
putea să nu ne aflăm în situația în care un astfel de guvern să
poată să reziste mai mult de câteva luni sau un an de zile.
Posibil să nu avem același guvern pentru întreg ciclul politic
până la următoarele alegeri parlamentare”, e concluzia lui
Costin Ciobanu.
Există
însă și scenariul în care toate aceste partide s-ar plia pe
sistemul de la Parlamentul European și din Comisia Europeană, unde
grupurile politice din care fac parte PSD, PNL și USR și-au dat
mâna pentru a izola formațiunile politice eurosceptice. Există și
aici un precedent, crede Costin Ciobanu, tocmai alianța PSD – PNL,
care ar fi avut binecuvântarea Bruxelles-ului.
„Cred
că o explicație similară sau o ipoteză similară a funcționat și
în momentul în care s-a format această mare coaliție între PSD
și PNL, care a avut inspirație nu doar ceea ce se întâmplă și
s-a mai întâmplat în Germania, în ciclurile politice anterioare,
dar și, într-adevăr, în realitatea din Parlamentul European. Și
s-ar putea, din nou, ca ceea ce se întâmplă în nivel european să
servească drept inspirație pentru astfel de mare coaliție. Și e
sigur că partenerii noștrii externi își doresc ca România să
aibă o guvernare stabilă, o guvernare pro-europeană, o guvernare
pro-democratică, iar acest lucru se poate face, probabil, prin
punerea împreună a tuturor acestor patru forțe politice, clar
pro-democratice, din interiorul Parlamentului European. Ei vor fi
încurajați să-și dea mâna, dar, până la urmă, deciziile
trebuie luate de către liderii politici de la București. Iar aici
intervin foarte multe chestiuni”, încheie Costin Ciobanu.
Source URL: https://adevarul.ro/alegeri-parlamentare-2024/ecuatia-pe-care-romania-e-obligata-sa-o-rezolve-ca-2405905.html