Ce spun sociologii despre rezultatele votului de duminică: „Votul acesta e un vot antipartidele de la guvernare“

♦ Sociologul Marian Preda (rectorul Universităţii Bucureşti): „Lucrurile se vedeau din avion la nivel de nemulţumire. Ce nu se vedea era unde se cumulase această nemulţumire” ♦ Sociologul Sorin Cace: „Cele două partide, deşi au reuşit să îmbunătăţească condiţiile de viaţă, nu au răspuns la alte aşteptări ale populaţiei. Cam asta ar fi explicaţia” ♦ Sociologul Ciprian Grădinaru: „Creşterea aceasta abruptă, ca a unui Făt-Frumos, a unui candidat nu e organică şi cel mai probabil are şi alte cauze.”

Ziarul Financiar a întrebat câţiva dintre sociologii din România care ar putea fi motivele care au stat în spatele votului românilor la alegerile prezidenţiale din turul 1, având în vedere că evoluţia economică a ţării a fost una bună în ultimii ani – pensii mai mari, salarii mai mari şi chiar o creştere peste inflaţie de 8%, ceea ce pe hârtie înseamnă că nivelul de trai al românilor este mai bun.

Votul de duminică i-a trimis în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale pe candidatul independent Călin Georgescu şi Elena Lasconi, din partea USR, alegeri neobişnuite, dacă ne uităm la rezultatele alegerilor trecute, când PNL şi PSD erau nelipsite din turul al doilea.

„Votul acesta e un vot antipartidele de la guvernare. Cele două partide, deşi au reuşit să îmbunătăţească condiţiile de viaţă, nu au răspuns la alte aşteptări ale populaţiei. Cam asta ar fi explicaţia. În plus, avem şi contextul destul de prost legat de situaţia cu războiul din Ucraina. Probabil că sunt semnale negative legate de guvernare şi în ceea ce priveşte deficitul bugetar care a încărcat foarte tare costurile şi pe termen mediu cred că cetăţenii nu văd o direcţie bună în care în care să mergem”, a spus pentru ZF sociologul Sorin Cace.

Un paradox este faptul că la alegerile locale din această vară, cei mai mulţi români au votat candidaţi din partea PNL, care ocupă acum funcţia de primar în Bucureşti şi în marile oraşe din ţară, lucru care nu s-a întâmplat şi de această dată la alegerile prezidenţiale.

În ceea ce priveşte această situaţie, afirmă sociologul, sunt explicaţii legate de modul în care coaliţia aceasta monolit a guvernat ţara în ultimii ani, nelăsând practic spaţiu de respiro şi pentru includerea altora. Totodată, subliniază el, un rol important l-a avut şi politica preşedintelui Klaus Iohannis, care şi în plan social a făcut foarte multe promisiuni, cum ar fi România educată şi câteva alte promisiuni legate de sistemul de sănătate.

„Liderii PNL nu au vivacitatea de care ar fi nevoie pentru un astfel de partid care să contra-balanseze PSD-ul. Au acceptat varianta simplă în care facem coaliţie şi atunci e bine pentru toată lumea”, a mai adăugat el.

În spatele deciziei românilor de la alegerile prezidenţiale, afirmă şi sociologul Ciprian Grădinaru, pot fi multe motive. El spune că era de aşteptat ca partidele mainstream să performeze prost, însă nu s-ar fi aşteptat nimeni să performeze atât de prost.

Cel mai probabil, votul românilor se poate traduce printr-o nemulţumire mare în societate care a putut fi canalizată spre doi candidaţi care sunt văzuţi ca fiind din afara sistemului.

„Se vedea în sondaje creşterea candidatului Georgescu, se vedea că PNL-ul nu funcţionează mai deloc, dar până ieri nu s-a aşteptat nimeni la o asemenea surpriză, cred că cea mai mare din ultimii 30 de ani. Creşterea aceasta abruptă, ca a unui Făt-Frumos, a unui candidat nu e organică şi cel mai probabil are şi alte cauze”, a spus Ciprian Grădinaru.

Sentimentul de nemulţumire al oamenilor, afirmă Marian Preda, profesor universitar şi sociolog, rector al Universităţii din Bucureşti, e multidimensional, iar prin acest vot toate compromisurile sistemului au fost taxate.

Oamenii nu au luat în calcul doar creşterile de pensii sau ale salariilor, ci au evaluat calitatea celor care sunt la putere, iar sentimentul de ignorare, de dispreţ, de părăsire a interesului general, precum şi existenţa unui preşedinte absent şi a unor guverne care le dau unora privilegii şi îi defavorizează pe alţii au fost elemente care au condus către decizia românilor.

„Lucrurile se vedeau din avion la nivel de nemulţumire. Ce nu se vedea era unde se cumulase această nemulţumire. Ea s-a cumulat într-o zonă de centru-dreapta. O parte a populaţiei, cu un nivel de educaţie şi de venituri ceva mai ridicat din marile oraşe, din marile centre universitare şi chiar şi din diaspora, a votat în zona de dreapta, în special cu Lasconi. Celălalt val de nemulţumire şi de protest este al oamenilor care au votat cu partidele extremiste, pentru că doar acolo au considerat că se regăsesc, cel puţin la nivel de critică, dacă nu la nivel de soluţii”, a explicat Marian Preda.