Analiză: Călin Georgescu, un candidat naționalist, anti-european și pro-rus, ocupă primul loc după primul tur al prezidențialelor, în vreme ce pentru locul al doilea se bat Elena Lasconi și Marcel Ciolacu.
Cu această alegere, România urmează trendul european al radicalizării, după ce în Austria au câștigat radicalii de dreapta de la FPÖ, iar în Germania, partidul radical de dreapta AfD se află în creștere. Nu e încă destul de clar dacă ascensiunea lui Georgescu are legătură doar cu campania sa excesivă din ultimele două săptămâni de pe rețelele sociale sau dacă nu cumva este și rezultatul sprijinului venit dinspre Rusia, mai ales că presa moscovită s-a grăbit să-i aplaude succesul. Agenția de știri Ria Novosti a titrat fără ocolișuri: „Georgescu este un candidat aliniat Rusiei”.
Candidatul independent este un fost premier din umbră al AUR, de unde s-a retras după ce a făcut apologia mareșalului Ion Antonescu și a liderului legionar Corneliu Zelea Codreanu. Parchetul General a deschis un dosar penal pentru declarațiile sale pro-antonesciene și legionaroide, fără să se grăbească să-l ducă la bun sfârșit, fiindcă și instituțiile juridice au partea lor de radicalizare.
Pe internet se observă o resuscitare a mișcării extremiste din perioada interbelică, dar încă nu este atât de puternică încât să-l ducă pe Georgescu în al doilea tur de scrutin al prezidențialelor.
Specialist în îmbunătățiri funciare cu specializări în state occidentale, Georgescu a lucrat la ministerele Mediului și de Externe, în mai multe guverne, atât de dreapta, cât și de stânga, a fost raportor special pentru drepturile omului și deșeuri periculoase al Biroului ONU al Înaltului Comisar pentru drepturile omului (2010-2012), a ocupat fotoliul de președinte al Centrului European de Sprijin din Winterthur (Elveția) al Clubului de la Roma (2013–2015) și a ajuns director executiv al Institutului Indicelui Global al Sustenabilității al Națiunilor Unite (2015–2016).
Serviciul Român de Informații a declarat acum două săptămâni că nu există niciun amestec străin în campania electorală din România, dar scorul foarte mare obținut de Georgescu, în special datorită finanțărilor pe TikTok, ar putea avea legătură și cu războiul hibrid pe care Rusia îl poartă în toată Europa. Apoi, deși susținerea extremiștilor și creșterea lor pe bani datorită algoritmilor rețelelor sociale e artificială, discursurile radicalilor cu adevărat au priză la public, pe seama eșecului partidelor tradiționale, considerate parte a unui sistem care nu lucrează în favoarea celor mulți.
Eliminarea Dianei Șoșoacă din cursa prezidențială printr-o strategie a PSD, pusă în practică prin Curtea Constituțională, a radicalizat electoratul de tip naționalist, în vreme ce electoratul democrat a fost pus în fața unor variante greu de digerat, formate din politicieni lipsiți de carismă și foarte slabi. Retorica lui Călin Georgescu a avut mai mult succes nu doar pentru că era antisistem, ci și fiindcă venea de la cineva cu studii mult mai solide decât ale celorlalți candidați, dintre care unii erau acuzați de plagiat (Mircea Geoană și Nicolae Ciucă), iar alții că au studii precare (Marcel Ciolacu n-a putut să-și arate diploma de Bacalaureat, iar Elena Lasconi a terminat o facultate privată la Deva).
Sobru, vorbind despre pace, despre conștiință, despre Dumnezeu, dar și despre situația economică dezastruoasă, Călin Georgescu reușește să dea o nuanță de originalitate banalităților pe care le spune. Misionarismul lui Georgescu, repulsia electoratului radical față de îmbățoșarea liderilor PSD și PNL, atât de goi în mesajele lor, corupția lăsată să zburde de guvernările patronate de Klaus Iohannis plus aroganța președintelui au contribuit mult la alegerile de ieri.
Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.
Nu rata știrile importante ale zilei
Source URL: https://ziare.com/calin-georgecu/de-ce-a-castigat-georgescu-razboi-hibrid-sau-revolta-1908286