Cristian Diaconescu, fost diplomat și ministru în mai multe guverne ale României, candidat la alegerile prezidențiale din acest an, a avut o carieră politică caracterizată prin schimbări semnificative de orientare.
Cristian Diaconescu s-a născut pe 2 iulie 1959, în
București. A absolvit Facultatea de Drept a Universității din București în
1983, iar în același an a devenit judecător la Judecătoria Sectorului Agricol Ilfov.
Ulterior, a lucrat ca judecător la Judecătoria Sectorului 4 din București până
în 1990. Pe parcursul acestei perioade, a fost “cursant al Universității de
Marxism”, fapt care a fost menționat într-o fișă de apreciere din 1988, cu un
an înaintea Revoluției din 1989, ceea ce a stârnit ulterior controverse asupra
apartenenței sale la regimul comunist.
În 2007 a obținut titlul de doctor în dreptul comerțului
internațional la Academia de Studii Economice din București.
Începând cu anii ’90, Diaconescu a făcut tranziția de la
cariera juridică la cea diplomatică, lucrând în Ministerul Afacerilor Externe (MAE).
A ocupat funcții importante, inclusiv cea de diplomat la Misiunea Permanentă a
României la OSCE și de director al Direcției Generale Juridice și Consulare din
cadrul MAE. În 2000, a fost numit Secretar General Adjunct al Organizației
pentru Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN), iar în 2001 a devenit
Secretar de Stat pentru Afaceri Bilaterale.
În politica românească, Diaconescu a intrat activ în 2001,
atunci când a fost numit Secretar de Stat pentru Afaceri Bilaterale. Ulterior,
în 2004, a fost numit ministru al Justiției în guvernul Adrian Năstase, iar în
această funcție a jucat un rol important în negocierea și închiderea
capitolului 24 al procesului de aderare a României la Uniunea Europeană. La scurt timp
după ce a ocupat acest post, a fost ales vicepreședinte al Senatului României,
de unde a avut un cuvânt de spus în comisiile de apărare și drepturile omului.
În perioada 2008-2009, Diaconescu a fost ministru de externe
în guvernul condus de Emil Boc. După ce PSD a ieșit din guvern în toamna lui
2009, Diaconescu a demisionat împreună cu toți miniștrii social-democrați, ca
reacție la demiterea ministrului de interne Dan Nica.
O mare parte a carierei politice a lui Cristian Diaconescu a
fost marcată de controverse și de schimbări semnificative de orientare
politică. După ce a fost unul dintre liderii PSD, în 2010 Diaconescu a părăsit
partidul și s-a alăturat grupului parlamentar independent fondat de Gabriel
Oprea, fost coleg din PSD. Împreună cu Oprea, Diaconescu a fost unul dintre cei
care au pus bazele Uniunii Naționale pentru Progresul României (UNPR), un
partid care s-a dorit un partener al guvernelor de centru-dreapta. La congresul
din 2010, Diaconescu a fost ales președinte de onoare al UNPR, iar în 2011 a
devenit vicepreședinte al Senatului.
În 2012, Diaconescu a fost numit ministru de externe în
guvernul condus de Emil Boc și apoi în guvernul Mihai Răzvan Ungureanu. Tot în
2012, a devenit șef al Cancelariei Prezidențiale în mandatul președintelui
Traian Băsescu, o funcție care l-a adus în centrul deciziilor politice interne
și externe ale țării. Acesta a fost momentul în care, în ciuda legăturilor
anterioare cu PSD, Diaconescu a devenit un susținător al președintelui Băsescu
și al Mișcării Populare, o fundație politică care ulterior a fost transformată
în partid, PMP.
După 2014, Diaconescu a fost desemnat candidatul PMP pentru
alegerile prezidențiale, dar a pierdut susținerea partidului în favoarea Eleni Udrea și s-a retras. Cu toate acestea, a continuat să joace un rol în
partidul PMP, fiind ales președinte al formațiunii în 2021, dar și-a pierdut
susținerea internă după ce a propus o colaborare cu AUR, un partid naționalist. Acest gest a fost privit de mulți ca o trădare a
principiilor partidelor de centru-dreapta, iar în 2022 a fost înlocuit la
conducerea PMP, în urma unui congres extraordinar în care a fost contestat de
mai mulți lideri ai partidului. Propunerea sa de a coopera cu AUR a stârnit un
val de critici, iar Diaconescu a fost exclus din PMP, ceea ce a dus la o
dispută juridică legată de validitatea congresului care l-a demis, finalizată cu o înfrângere în instanță.
Source URL: https://adevarul.ro/politica/portret-de-candidat-cine-e-cristian-diaconescu-2401591.html