Ministerul Educației, condus de Ligia Deca, ajunge la al 28-lea șef cu puteri depline în 32 de ani, fiind una din instituțiile pe unde au trecut cel mai mare număr de miniștri, după Transporturi și Sănătate.
Media mandatului unui ministru a fost de aproape un an
și două luni pentru fiecare șef al portofoliului, cu toate că unii au avut mai
multe mandate, cum ar fi Ecaterina Andronescu (de patru ori la cârma
ministerului) sau Sorin Cîmpeanu (două). Singurul ministru cu mandat complet a
fost Liviu Maior, în perioada Guvernului Văcăroiu (1992-1996).
Iar de unii miniștri ai Educației s-au legat și
probleme de integritate, mai ales în ultimul deceniu. Nu mai puțin de cinci
miniștri ai Educației din ultimii zece ani au fost implicați în controverse
legate de suspiciuni de plagiat. Primul a fost Ioan Mang, fost șef al CJ Bihor
și actual senator PSD, care a rezistat în mai 2012 doar opt zile la Ministerul
Educației, în condițiile în care a fost acuzat de nu mai puțin de șapte
articole plagiate. Adrian Curaj, ministru al Educației în perioada Guvernului
Cioloș, a fost demis după ce a tergiversat demersurile de analiză ale unor
lucrări de doctorat, cele mai cunoscute fiind ale lui Victor Ponta și Petre
Tobă.
Alt ministru, Liviu Pop, nu și-a mai luat titlul de
doctor la Academia de Poliție, după ce a fost identificat având „suspiciuni de similitudini
sau plagiat”, în 2018, potrivit PressOne. Suspiciuni de plagiat au planat și
asupra Ecaterinei Andronescu, pentru preluarea în teza sa de doctorat a unor pasaje
dintr-o lucrare a unui olandez.
Nu în ultimul rând, Sorin Cîmpeanu este în prezent în
centrul unui scandal referitor la posibila plagiere a unui suport de curs, însă
sunt ridicate semne de întrebare și referitoare la teza sa de doctorat,
analizată doar de instituția unde a susținut-o, instituție care nu a
identificat până în prezent niciun caz de plagiat, din 1.852 analizate, spre
deosebire de alte universități.
Instabilitatea în fruntea acestei instituții a avut
repercusiuni asupra banilor dați Educației, în condițiile în care deși există o
lege votată din 2011 care prevede alocarea a 6% din PIB către învățământ,
aceasta nu a fost aplicată deloc timp de 11 ani. Și în prezent doar circa 2,3%
din PIB merg către Educație.
De asemenea, niciunul dintre miniștrii Educației nu a
început depolitizarea inspectoratelor și nici a conducerilor unităților de
învățământ, unde mai ales directorii-adjuncți sunt puși cu mandat interimar. În
schimb, o bună parte a miniștrilor au avut propriile viziuni privind examenele
din sistemul de învățământ, fiind schimbări frecvente atât la cel național/de capacitate
(clasa a VIII-a), cât și la cel de Bacalaureat (clasa a XII-a).
Ministerele care domină topul la numărul de miniștri demiși, Transporturi (31 de miniștri) și Sănătate (30 de miniștri), au pus probleme tuturor celor care au trecut pe la șefia acestora. Un singur ministru al Transporturilor a reușit să stea timp de un mandat întreg, adică Miron Mitrea, între 2000 și 2004. Domeniul a rămas cu restanțe majore, adică în continuare nefiind o autostradă care să străpungă Carpații, fiind speranțe doar că anul acesta va fi dat un prim lot din Autostrada Pitești-Sibiu, adică o porțiune de 13 kilometri, din proximitatea Sibiului.
De asemenea, guvernanții de abia încep lucrările pentru Autostrada Moldovei, promisă de numeroase guverne și majorități parlamentare. Mai mult, o reformare a conducerilor unor structuri-cheie din subordinea Ministerului Transporturilor a bătut pasul pe loc, însă acum Guvernul e obligat să aplice, ca jalon în PNRR, pentru mai multe entități, OUG 109 privind guvernanța corporativă.
Nici în domeniul sănătății lucrurile nu au mers prea bine. Spitalele regionale, de care politicienii vorbesc de 17 ani, sunt încă în stadiul de proiect tehnic. Mai mult, între timp nu se mai vorbeşte de opt, ci de trei, orizontul optimist al finalizării lor fiind 2026-2027. Pentru spitalele din Cluj și Iași au fost atribuite contractelor celor care pregătesc proiectele tehnice, în timp ce pentru Craiova ar putea fi ales responsabilul de proiect în această toamnă. Viteza de construcție a determinat Guvernul Cîțu să nu le includă în reformele PNRR, pentru că știau că s-ar putea să nu se încadreze cu finalizarea până la sfârșitul lui 2026.
Source URL: https://adevarul.ro/politica/ministerul-educatiei-top-instabilitate-politica-2210260.html