Coaliția a amânat luarea mai multor măsuri în domenii-cheie, în unele cazuri fiind de neînțeles pasivitatea acesteia. Tergiversările pun în pericol și banii care vin din PNRR.
Deși promiteau
finalizarea bugetului pentru anul 2023 în octombrie, proiectul bugetului de stat ar urma să ajungă în Guvern abia în noiembrie, când, inițial, era dorită deja adoptarea în
Parlament.
Premierul Nicolae
Ciucă declara încă de la începutul lunii septembrie că Guvernul dorește
adoptarea în noiembrie a proiectului de buget pe anul 2023, mai devreme decât
anul trecut, când a fost adoptat în decembrie. Șeful Executivului informa atunci,
într-o declarație de presă comună cu președintele PSD, Marcel Ciolacu, că a
discutat cu ministrul de Finanțe, social-democratul Adrian Căciu, iar în
octombrie guvernanții vor avea prima variantă a proiectului. Suntem la final de octombrie, iar Puterea nu are nici măcar o schiță de buget.
„Dacă anul trecut am aprobat bugetul în decembrie, ne dorim, că tot este aici domnul Marcel Ciolacu, ne dorim să ne asumăm angajamentul ca în noiembrie să fie adoptat”, a conchis Ciucă.
Social-democrații sunt
cei care au sarcina ingrată de a pregăti bugetul pentru anul viitor, fiind
necesar să găsească și banii pentru creșterea pensiilor și a salariilor
prevăzute. Potrivit unor surse politice „Adevărul”, va mai dura câteva
săptămâni până când va fi gata primul draft, șeful de la Finanțe având pe cap
și pregătirea rectificării bugetare, unde ar urma să aibă un munte de
solicitări privind sprijinul cheltuielilor din administrațiile locale, chiar dacă zilele trecute au mai fost bani din rezerva bugetară.
Liderii Coaliției
pare că au pus frână și în cazul legilor Educației, viteza fiind redusă considerabil de la momentul în care au fost publicate în transparență decizională, iscând o
serie de controverse în jurul formei lor.
De altfel, fostul
ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu, a și demisionat din funcție, motivând
alegerea chiar prin dorința de a nu afecta parcursul proiectelor, după ce a a
fost vizat de un scandal de plagiat. În locul său, la conducerea ministerului a
fost numită Ligia Deca, fostă consilieră pe educație a președintelui Klaus
Iohannis.
Deși inițial,
proiectele legislative urmau să fie aprobate de Guvern și să ajungă în Parlament
imediat după demisia lui Cîmpeanu, inițiativele nu au fost trimise nici până
astăzi. Potrivit informațiiilor „Adevărul”, în acest caz ministerul mai are
nevoie de cel puțin încă două săptămâni pentru a le înainta Guvernului spre aprobare.
O mare problemă este
și în privința OUG-ului pe energie, cel referitor la cine are dreptul la plafonare/compensare
și cine nu. Modificările aduse proiectului de adoptare a OUG-ului stau de
aproape două luni în procedură parlamentară, fiind ținut la comisiile de
specialitate din Cameră, asta în condițiile în care suntem deja la finalul
lunii octombrie.
Între timp, liderii
Coaliției își aruncă săgeți în spațiul public pe tema energiei Potrivit unor surse „Adevărul”, după
vacantarea postului de la Apărare în urma demisiei lui Vasiile Dăncu, PSD insistă cu îndepărtarea lui Virgil Popescu, fiind vizat portofoliul acestuia de către social-democrați.
Mai mult, șeful PSD a
anunțat că partidul său are un draft cu modificările la Ordonanţa pe
energie, afirmând că ar dori să vadă o propunere din partea actualului
ministru. De asmenea, purtătorul de cuvânt al social-democraților le-a transmis
colegilor din PNL că trebuie să accepte că reglementarea temporară a prețului
la energie și gaze este singura „soluție viabilă”.
„Le propunem să nu
mai stea încremeniți în trecut și să privească alături de noi spre viitor,
adică să accepte că singura soluție viabilă este reglementarea temporară a
prețului energiei și gazelor”, a spus Oprea, într-un răspuns pentru purtătorul
de cuvânt al PNL, care a afirmat că este riscant ca după intrarea în vigoare a
ordonanței pe energie să vină o schimbare atât de bruscă, cum ar fi revenirea
la piața reglementată prin lege. Liberalul a și transmis în spațiul public că
social-democrații trebuie să vină cu draftul pregătit în Coaliție.
Adevărata problemă a Coaliției care arde mocnit este proiectul legii avertizorilor,
întrucât face parte din T2/2022 a PNRR, iar MIPE nu poate trimite o nouă cerere
de plată către Comisia Europeană până nu a îndeplinit jalonul. Marcel Boloș a
explicat la finalul unei ședințe de Guvern că în acest caz va trebui suspendată
depunerea celei de-a doua cereri de plată din PNRR, fiind astfel întârziați și banii care ar urmă să îi revină României.
De altfel, ministrul
Marcel Boloș a explicat pentru „Adevărul” că cele mai sensibile jaloane din
PNRR sunt cele care privesc domeniul Justiției.
„Avem jaloane
sensibile la fiecare cerere de plată pe care o depunem, Legea avertizorilor de
integritate și apoi în trimestrele 3 și 4 avem și legile Justiției. (…) Aici
trebuie să fim foarte atenți pentru ca această lege să fie adusă la standardele
și cerințele pe care directiva UE le are în acest domeniu, cele mai sensibile
jaloane sunt acestea care privesc Justiția”, a spus Marcel Boloș în cadrul
interviurilor „Adevărul”.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a mai precizat în cadrul interviului că a doua cerere de plată „are ca şi lună de referinţă pentru trimiterea ei la Comisie luna octombrie. Această cerere de plată în valoare de 2,8 miliarde euro cuprinde cele 51 de jaloane şi ţinte aferente trimestrelor unu şi doi aferente anului 2022.
Potrivit unor surse „Adevărul”,
Comisia juridică a camerei decizionale din Parlament mai așteaptă niște
clarificări de la Ministerul Justiției și de la Comisia Europeană în ceea ce
privește legea avertizorului de integritate. Proiectul se află momentan în
forul decizional al Legislativului de mai bine de câteva săptămâni.
Source URL: https://adevarul.ro/politica/restantele-coalitiei-de-la-pnrr-energie-pana-la-2215888.html