Puterea are o listă lungă de restanțe pentru începutul de an, având de făcut reforme în zona educației, pensiilor speciale, legislația penală şi siguranța națională.
Cu legislația privind energia electrică și gaze pentru
moment rezolvată, după ce în ultimele zile a avut loc adoptarea unei noi
ordonanțe de urgență, pentru a scoate declarația pe propria răspundere,
necesară celor cu mai multe proprietăți, singura problemă pe această zonă a
rămas tema plafonării prețului lemnului. La începutul lunii octombrie, Guvernul
adopta o ordonanță de urgență privind plafonarea prețului la 400 de lei pe
metru cub a lemnului de foc. Apoi, liderii Coaliției au sesizat eroarea. „Vom
lua măsuri de corectare. Avem puterea de a recunoaște acolo unde greșim și să
luăm măsuri în consecință”, declara premierul Nicolae Ciucă pe 2 noiembrie
2022. Au trecut două luni și nu au mai făcut nimic.
Cu o bogată experiență în tergiversare este și tema
legilor educației, în condițiile în care după șase luni de când sunt în
dezbatere publică, în continuare acestea tot sunt amendate la nivel de
Ministerul Educației. Ligia Deca a promis, după ultima ședință de Guvern, că la
începutul anului 2023 vor trece de Guvern aceste proiecte de lege, pentru a
merge în dezbatere în Parlament, for care are ultimul cuvânt. La începutul
lunii noiembrie, Nicolae Ciucă îi mai oferise un răgaz de două săptămâni
ministrei Educației pentru a veni cu proiectele puse la punct. Am ajuns în
2023, iar inițiative care ar trebui să consolideze proiectul de suflet al
președintelui Klaus Iohannis, „România Educată”, încă bate pasul pe loc.
Guvernul nu a urgentat nici modificările la Codul
Penal și Codul de Procedură Penală, în condițiile în care au trecut de Executiv
proiectele doar în ultima ședință a Guvernului, pe 28 decembrie, iar forma
finală va fi dată de Parlament, instituție care va începe dezbaterile doar din
februarie. În cazul Codului Penal are loc punerea în acord cu opt decizii ale
CCR, în timp ce în cazul Codului de Procedură Penală ar trebui armonizată
legislația cu nu mai puțin de 36 de decizii ale CCR.
Una dintre prevederile din proiectul de modificare a
Codului de Procedură Penală este reintroducerea înregistrărilor efectuate de serviciile de informații ca
mijloace de probă în procesul penal. Într-o reacție pentru G4Media, ministrul
Justiției, Cătălin Predoiu, a precizat că va fi asigurată și o procedură de
contestare a acestui tip de probe, pentru a fi respectată o decizie anterioară
a CCR. Amendarea legislației penale ar trebui să fie gata, adică în vigoare,
până la trimiterea primei cereri de plată din PNRR în 2023, care va avea loc
perioada mai-iunie, au precizat surse guvernamentale pentru „Adevărul”.
Tot până la prima cerere de plată din 2023 trebuie să
fie în vigoare noua reformă a pensiilor speciale, proiectul fiind de abia înaintat Parlamentului, deși perioada ianuarie-iunie 2023 era destinată
clarificărilor pentru Comisia Europeană. De altfel, în primele luni din 2023 ar
trebui să ajungă și proiectele pentru sistemul public de pensii, dar și reforma
salarizării, însă pentru moment nu există nici măcar drafturile pentru acestea,
potrivit informațiilor „Adevărul”.
De asemenea, Coaliția are de venit mai întâi în
Guvern, apoi în Parlament, cu pachetul pe securitate națională. Singurul
proiect deja adoptat de Parlament cel referitor la legea privind securitatea
cibernetică, atacată la CCR de Opoziție, după ce a trecut la foc automat de Legislativ
în luna decembrie. Nicolae Ciucă anunța încă din mai că urmează să treacă de Guvern
toate cele zece proiecte de lege, însă lucrurile s-au mișcat mult mai greu din
cauza controverselor legate de anumite prevederi din noile inițiative de
funcționare a SRI, SIE, dar și a proiectului privind activitatea de informații
și contrainformații.
În Parlament a fost înființată o comisie specială care
le așteaptă pentru dezbatere. Șefia e asigurată de social-democratul Eugen
Bejinariu, în timp ce vicepreședintă e Nicoleta Pauliuc (PNL), iar secretar
Bogdan Rodeanu (USR). În comisie sunt atât deputați, cât și senatori.
Nu în ultimul rând, în Parlament sunt așteptate modificări
în ceea ce privește legislația electorală. Un proiect de lege de la Camera
Deputaților, for decizional, prevede ca minimum o treime dintre candidați să
fie femei, pe listele de la parlamentare și locale. De asemenea, un alt proiect
este cel care condiționează primirea de bani mai mulți de la AEP de la
promovarea femeilor pe locuri eligibile. Cele două inițiative erau anunțate ca
priorități ale PNL și la începutul sesiunii precedente, dar lucrurile nu au
progresat
Source URL: https://adevarul.ro/politica/marile-restante-ale-coalitiei-la-inceput-de-2023-2232076.html