Guvernul a conturat marile schimbări pe care le vrea în PNRR, printre acestea fiind și renegocierea plafonului de maximum 9,4% din PIB pentru cheltuielile cu pensiile, dar și elemente care țin de infrastructură și de domeniul energetic.
În urma unor schimbări ale legislației europene,
realizate cu acordul instituțiilor de la Bruxelles, statele membre ale UE își
pot modifica părți din planurile de redresare și reziliență până la 30 aprilie.
De altfel, unui stat ca Luxemburg deja i-au fost acceptate modificările, mai
degrabă de natură tehnică, încă de la jumătatea lunii ianuarie.
În acest context, și România trebuie să depună o
cerere privind modificările din Planul Național de Redresare și Reziliență al
Guvernului de la București. Într-un dialog cu ziarul „Adevărul”, Marcel Boloș
(ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene) a vorbit despre marile
schimbări pe care le-ar vrea Executivul aprobate de Bruxelles.
„În primul rând, avem problema reducerii de grant
(n.r. – bani europeni care nu trebuie restituiți). Are o valoare mare și
implică jaloane și ținte la care să renunțăm. E ocazia de a mai face niște disciplină
printre jaloane și ținte”, a precizat Boloș. Reducerea cu 2,1 miliarde a
componentei de grant are loc în urma creșterii economice din 2021, raportat la
2020, ceea ce a dus la solicitarea Bruxelles-ului să fie diminuată această
componentă.
„O a doua modificare este legată ajustarea prețurilor
în ceea ce privește infrastructura, acolo unde a crescut prețul la materiale.
Creșterea de buget pentru acestea duce la diminuarea țintelor asumate. Așa că
trebuie să găsim o soluție aici, pentru că, în caz contrar, trebuie să punem
noi din bugetul național bani”, a completat ministrul.
A treia mare schimbare este integrarea unui nou
capitol, legat de REPowerEU, unde România urmează să primească 1,4 miliarde de euro.
Dilema Guvernului, după cum a subliniat Boloș, este ce să aleagă pentru
creșterea independenței energetice. Adică, fie proiecte mari de independență
energetică, fie unele mai mici, care să fie mai ușor de implementat. Termenul-limită
pentru finalizarea lor e 31 august 2026.
A patra categorie e cea legată de modificarea unor
jaloane și ținte din cauze „obiective”, aici intrând înlocuirea finanțării
Magistralei 4 a metroului cu Magistrala 6, dar și a plafonului de 9,4% din PIB
pentru fonduri pentru cheltuielile cu pensiile. Un argument e că în momentul în
care a fost făcut PNRR-ul, inflația era de aproximativ 4%, în timp ce acum e de
trei ori mai mare. De asemenea, și filosofia ar fi fost diferită, adică
procentul inițial se referea doar la pensiile contributive, nu și la cele care
au în spate legi speciale.
PSD, în general, și, ministrul Muncii, Marius Budăi,
în principal, cer de aproape un an renegocierea procentului de maximum 9,4% din
PIB alocat pensiilor, despre care susțin că ar împiedica viitoare creșteri ale
acestor venituri. Social-democratul a susținut în numeroase ocazii că România e
deja aproape de 9,4% din PIB, în timp ce Opoziția, prin USR, a arătat că
pensiile pe bază de contributivitate și cele speciale ar ajunge la doar 8,35%
din PIB. De altfel, premierul Nicolae Ciucă a punctat că în negocierile cu
Comisia Europeană s-a ajuns la o concluzie preliminară că acest plafon ar putea
fi înlocuit cu „un indicator de disciplină financiară”, după ultima vizită la
Bruxelles, de la finalul lunii octombrie.
Întrebat dacă va exista o negociere privind scoaterea
reformei pensiilor speciale sau a pensiilor pe bază de contributivitate din
PNRR, Marcel Boloș a subliniat că e exclus un asemenea demers, acestea fiind
reforme importante. „Reformele trebuie implementate până la capăt. Cum ne-am
asumat”, a punctat ministrul.
Întrebat dacă Guvernul va trimite cererea de plată
numărul trei până la 31 martie, așa cum acesta comunicase inițial, Boloș a
precizat că depinde de modul cum va reuși Parlamentul să adopte proiectul
privind reforma pensiilor speciale, dar și alte legi, cum sunt cele de
modificare a Codului Penal și Codului de Procedură Penală. Prin urmare, e
posibil ca solicitarea să fie trimisă mai târziu, în aprilie sau în mai. „O să
facem și un memorandum la nivel de Guvern pentru a preciza legile care sunt
prioritare pentru noi, să fie adoptate de Parlament”, a completat demnitarul.
La rândul său, Florin Cîțu, fost premier și actual
senator PNL, susține că legea privind reforma pensiilor speciale ar trebui să
fie publicată în Monitorul Oficial până în luna mai. „Așa scrie în PNRR. Nu
poți merge mai departe. Pentru că jaloanele și țintele sunt în cascadă. Nu poți
să alegi ce faci și ce nu, ca la fonduri europene. Așa a fost gândit PNRR”, a
explicat Cîțu, liberal care era la șefia Guvernului când a fost pregătit
PNRR-ul, iar acum e senator în Comisia de buget-finanțe, structură care a cerut
o amânare a discuției pe proiect de două săptămâni. De asemenea, senatorul PNL
susține că e așteptat la Comisia de buget-finanțe impactul bugetar al acestei
reforme, pentru că Guvernul nu a trecut acest detaliu, în condițiile în care
prin PNRR e urmărit un indicator clar.
Radu Oprea, purtător de cuvânt al PSD, a precizat că
nu se pune problema încercării de amânare a implementării reformei pensiilor speciale
și că ministrul Marius Budăi și premierul ar urma să mai discute cu Banca
Mondială despre forma finală a raportului care stă la baza principiilor pentru
proiectul de lege aflat deja în procedură parlamentară.
Source URL: https://adevarul.ro/politica/modificari-pnrr-guvern-buget-maxim-pensii-2241952.html