Noua lege a pensiilor publice are numeroase hibe, după cum arată Consiliul Legislativ și Consiliul Economic și Social, fiind semnalate formulări confuze, discriminări și lipsa unor date esențiale.
Consiliul Legislativ a dat aviz pozitiv proiectului
legii pensiilor publice, dar a formulat peste 100 de observații, fiind indicate
numeroase neclarități care ar crea mari confuzii privind aplicarea actului
normativ, dacă parlamentarii nu fac modificări substanțiale. Practic, forul
care are rolul de a analiza și aviza toate actele normative pune Coaliția să
rescrie o bună parte a inițiativei proaspăt trecute de Senat și care urmează să
fie discutată și votată la începutul săptămânii viitoare de Camera Deputaților.
Una dintre primele probleme semnalate de Consiliul
Legislativ e lipsa „impactului socio-economic”, pentru ca apoi să fie atrasă
atenția privind lipsa oricărui detaliu despre consultările avute cu partenerii
sociali pe tema noii legi. „Un proiect de lege cu un asemenea obiect, întindere
și impact social necesită și un proces de consultare adecvat, la acesta
trebuind să participe, spre exemplu, și organizațiile sindicale, deoarece noua
lege se va aplica și viitorilor pensionari”, arată Consiliul Legislativ.
Unele dintre cele mai dure observații sunt legate de
creșterea vârstei de pensionare, dar și de cumularea pensiei cu salariul. „La
art. 46 (alin. 2) este necesară reanalizarea sau chiar eliminarea textului,
deoarece, în primul rând, nu se înțelege care sunt cele minimum două opțiuni
ale persoanei asigurate în sistemul public de pensii, care îndeplinește
condițiile de înscriere la pensie, iar în al doilea rând, nu este clar dacă
intenția de legiferare a fost în sensul neacordării pensiei pentru limita de
vârstă persoanelor care rămân în activitate până la împlinirea vârstei de 70 de
ani”, punctează Consiliul Legislativ. Instituția amintește faptul că o decizie
CCR recentă arată că nu poate fi condiționat dreptul la pensie de cel al
neexercitării dreptului la muncă.
Instituția condusă de Florin Iordache atrage atenția
asupra altui articol problematic. „La art. 47 (alin. 1), propunem reanalizarea
textului, întrucât creșterea vârstei standard de pensionare la 65 de ani pentru
femei nu este susținută de o argumentare rezultată din studii oficiale în
cadrul Expunerii de motive”.
Situații problematice sunt semnalate și în ceea ce
privește beneficiile pentru femeile cu mai mulți copii. Prin urmare, în cazul
în care femeile cu mai mulți copii ar beneficia de reducerea vârstei de
pensionare, atunci ar trebui și pentru cele aflate deja la pensie și au mai
mulți copii pe care i-au crescut să dea o „bonificație financiară”, pentru a fi
asigurată egalitatea în tratament.
Potrivit Consiliului Legislativ, Guvernul ar fi
trebuit să ceară un aviz și de la Consiliul Superior al Magistraturii. „Întrucât
dispoziţia va intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2024, iar, în esenţă,
jurisdicţia asigurărilor sociale constituie un aspect care ţine de organizarea
activităţii judecătoreşti şi se referă la regulile speciale de procedură
aplicabile, este necesară solicitarea avizului Consiliului Superior al
Magistraturii, deoarece, potrivit art. 39 alin. (3) din Legea nr. 305/2022,
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii avizează proiectele de acte
normative ce privesc activitatea autorităţii judecătoreşti”, arată instituția
condusă de Iordache.
Și Consiliul Economic și Social, instituție publică
având rolul de a asigura dialogul între partenerii sociali (patronate,
sindicate și ONG-uri în relația cu statul), a venit cu o serie de critici. Cu
toate că a tot fost clamată necesitatea asigurării unui sistem echitabil,
Consiliul Economic și Social spune, negru pe alb, că proiectul propus de
Coaliție nu reușește acest lucru, efectul fiind contrar. „Forma propusă creează
discriminare între persoanele care au desfășurat activitate în aceleași
condiții de muncă și pentru care stagiile de cotizare erau diferențiate în
funcție de condițiile de muncă”, arată CES.
O altă mențiune e legată de excluderea unor categorii
de la încadrarea în „condiții speciale” de muncă. „Forma propusă exclude personal
esențial care ocupă posturi-cheie în producerea energiei electrice pe bază de
cărbune și combustibil”, mai punctează instituția. CES nu e de acord nici cu
schimbarea vârstei de pensionare, în sensul măririi acesteia, odată cu
proiecțiile Ageing Working Group (structură a UE unde sunt specialiști din
statele membre ale Uniunii), o dată la trei ani, plecând de la un raport al
Consiliului Fiscal, care să oblige Guvernul să țină cont de rezultatele
grupului. „Prevederile legii cu privire la vârsta de pensionare și stagiul
minim de cotizare, respectiv stagiul complet de cotizare, trebuie să fie clare
și neinterpretabile. Orice modificări ale acestora trebuie stabilite în
Parlament și nu trebuie lăsate la discreția estimărilor unor agenții sau
grupuri de lucru care nu au competențe legislative”, potrivit instituției.
De altfel, și Consiliul Legislativ arată în aviz că ar
fi necesare explicații referitoare la raportarea la Ageing Working Group, tot
pentru claritatea textului legislativ.
Proiectul de lege a trecut de Senat cu o largă
majoritate, fiind 83 de voturi „pentru“, 6 „contra“ și 19 abțineri. Dintre cei
care s-au opus, doi senatori sunt din rândul Puterii. Mai precis, liberalul
Florin Cîțu, fost premier și fost ministru de Finanțe, dar și social-democratul
Cristian Resmeriță. Primul e un mare contestatar al Guvernului Ciolacu, în timp
ce Resmeriță a avut o surpriză în plen când amendamentele sale, acceptate la
comisiile de specialitate, au ajuns să fie scoase din lege de colegi.
Source URL: https://adevarul.ro/politica/avalansa-critici-legea-pensiilor-publice-2316539.html