Situația actuală a campaniei prezidențiale aduce în prim-plan unele dintre cele mai grave acuzații între candidați cu privire la procesul electoral din România: de la planuri bine puse la punct între actorii politici, până la implicarea unor personaje externe și chiar folosirea tehnicilor de manipulare pe rețele de socializare. În acest context, experți și veterani în politică atrag atenția asupra responsabilității politicienilor și a instituțiilor statului.
Actuala cursă pentru fotoliul de la Cotroceni este presărată cu atacuri între candidați dintre cele mai dure, amenințând chiar siguranța procesului electoral din România. Șirul de acuzații a pornit odată cu eliminarea Dianei Șoșoacă din cursă prin decizia CCR. Ulterior, PSD și AUR au fost acuzate de blat pentru realizarea unui plan care i-ar aduce în turul doi pe cei doi candidați ai partidelor, Marcel Ciolacu și George Simion, inclusiv printr-un ajutor cu voturi, pentru a asigura posibila victorie a premierului Marcel Ciolacu. Acuzațiile a fost susținute de liberali, care au lansat în lanț atacuri la adresa colegilor de guvernare.
Lupta politică nu i-a ocolit nici pe ceilalți candidați. Șefa USR, Elena Lasconi, înscrisă de asemenea în cursa pentru Cotroceni, a lansat ipoteza unei implicări în actuala campanie, în favoarea lui Mircea Geoană, a unui personaj acuzat că ar fi implicat în manipularea alegerilor din alte 30 de state. La scurt timp, premierul Marcel Ciolacu a pus mai multe paie pe foc, susținând public că instituțiile abilitate ale statului trebuie să facă verificări cu privire la candidatul independent Mircea Geoană, pentru că „într-o clădire există foarte multe servere”, „ferme de boți”, care ar lucra în beneficiul candidatului independent Mircea Geoană.
În context, Crin Antonescu, fost președinte PNL, a subliniat, potrivit Adevărul, că actuala campanie pentru fotoliul de la Cotroceni arată „ un peisaj dezolant”, motivând că actualii competitori „par a fi dispuși să discute orice în afară de o viziune prezidențială”. Antonescu a fost candidat al PNL pentru Cotroceni în 2009 și a fost președinte-interimar al României în 2012, când Traian Băsescu a fost suspendat din funcție.
Cu privire la acuzațiile lansate de premierul Marcel Ciolacu împotriva contracandidatului său Mircea Geoană, redactorul-șef Historia, Ion M. Ioniță, a atras atenția asupra răspunderii pe care premierul o are în plus față de ceilalți candidați. „Premierul are responsabilități mai mari decât ceilalți candidați, evident că are acces la niște informații, iar dacă știe de existența unei ”ferme de troli”, el ar trebui să pună datele la dispoziția instituțiilor abilitate ale statului. Nu-și poate permite să facă numai declarații de campanie electorală.
Nu poți să fii premier două ore, candidat o oră și după iar premier. Am văzut că după a spus că nu a obținut informațiile de la instituțiile statului”, a mai explicat Ion M. Ioniță.
Redactorul-șef Historia, Ion M. Ioniță a explicat pentru Ziare.com că actuala situație nu este una fără precedent pentru că, în România, campania prezidențială este una dintre cele mai dure.
„Am intrat în ultima lună de campanie și era de așteptat ca temperatura să urce foarte mult, pentru că avem mulți candidați și votul este fragmentat. Din această cauză, bătălia pentru fiecare vot va fi foarte acerbă și contează foarte mult ce se întâmplă în ultimele săptămâni de campanie. De aceea asistăm la creșterea durității atacurilor și probabil că acest lucru se va întâmpla și mai mult în săptămânile care urmează”, a punctat Ion M. Ioniță.
„Ce este diferit acum este faptul că avem un peisaj ușor diferit al candidaților. Adică pe primul loc până acum am avut un candidat independent”, a mai subliniat Ion M. Ioniță, arătând că partidele se tem de faptul că un astfel de candidat poate acapara electoratul.
Privind acuzațiile dintre candidații înscriși în cursa pentru Cotroceni, Ion M Ioniță a explicat că vorbim de acuzații mai dure ca de obicei și pe fondul războiului de la graniță. „Într-adevăr, acuzațiile sunt mai dure pentru că ne aflăm și în această situație, cu război în Ucraina, cu interferențe majore în procesele electorale din jurul nostru. (…) Deci este un context în care se discută foarte mult despre posibile campanii de manipulare a votului prin utilizarea rețelelor sociale, și aici cred că într-adevăr, privind acuzațiile de campanie, ar trebui să vedem poziția clară a instituțiilor care au responsabilitatea păstrării procesului electoral în afara unor astfel de ingerințe extrem de periculoase”, a mai punctat Ion M. Ioniță.
„Dincolo de lupta electorală, trebuie să avem într-adevăr siguranța procesului electoral democratic și bineînțeles aceste acuzații trebuie verificate pentru siguranța procesului electoral, nu pentru a da dreptate vreunuia dintre candidați. Fiind acuzații care privesc siguranța procesului electoral, acestea trebuie să fie clarificate, iar cei care fac aceste acuzații, ar trebui să prezinte și dovezi”, este de părere redactorul-șef Historia.
Nu rata știrile importante ale zilei
Source URL: https://ziare.com/alegeri-prezidentiale-2024/lupta-electorat-degradare-campaniei-cresterea-duritatii-atacurilor-1903454