Sorin Cîmpeanu este unul dintre cei mai contestați miniștri și intră în galeria figurilor acuzate că au adus educația românească la nivelul jos din prezent. Proiectul noilor legi ale Educației este criticat, iar modul în care ministrul și-a gestionat acuzele de plagiat ridică suspiciuni.
În plin scandal legat de propunerile de modificare a legilor Educației, contestate (pe categorii) din mai toate direcțiile, ministrul Sorin Cîmpeanu și-a publicat, duminică seara, raportul făcut de comisia care i-a analizat teza de doctorat și care a stabilit că nu ar fi plagiat.
Ministrul a avut însă grijă să secretizeze numele celor trei profesori universitari din comisie.
Anul trecut, în luna august, rectorul interimar al Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară (USAMV) București, Răzvan Teodorescu, a făcut numirile în respectiva comisie, care este diferită de comisia de etică a USAMV.
Relevant este faptul că rectorul în funcție al USAMV este însuși Sorin Cîmpeanu, funcție pe care o deține de zece ani, interimatul fiind pentru perioada în care este ministru al Educației. Astfel, Teodorescu este subordonatul lui Cîmpeanu. Și ar putea continua să fie încă patru ani: „Nu am o limită a numărului de mandate. S-ar putea să vă dau o veste proastă, să fiu și-n al patrulea mandat de ministru, pentru că nu e o limită”, a declarat Cîmpeanu, citat de eduped.ro.
Precizarea lui Cîmpeanu vine în contextul în care proiectul legilor Educației introduce un număr nelimitat de mandate pentru rectorii universităților, una dintre prevederile criticate de mediul academic. Sorin Cîmpeanu este încântat nu doar de numărul de mandate în diverse funcții, ci și de faptul că rezultatul analizei tezei sale de doctorat este unul care îl spală de păcatul, devenit tot mai insignificant în ultimii ani, al plagiatului. Modest, Cîmpeanu declara acum două săptămâni: „nu cred că era momentul să mă laud cu un conținut laudativ”.
Acum acel moment se pare că a venit, pentru că raportul conchide că: „teza de doctorat este, în mod evident, rezultatul cercetărilor originale efectuate de către autorul acesteia în teren, într-o manieră continuă, vreme de 8 ani. În consecință, apreciem că nu este oportună și nici motivată, în fapt și în drept, o decizie de transmitere a tezei de doctorat analizate, în vederea altor verificări”.
Dar, așa cum a semnalat jurnalista Emilia Șercan, o mare întrebare care derivă din raportul comisiei de experți este aceea că softul antiplagiat folosește un coeficient de similitudine de 50% din textul verificat.
„Adică, doar dacă soft-ul indică 50% similitudine la USAMV-B – universitatea în care dublul academician taie și spânzură din 2012 – se alertează școala doctorală de acolo că ar fi o problemă cu o teză de doctorat. Dacă e 25%, e perfect! Dacă e 30% e excepțional! 35% e foarte bine! 40% e bine! 45% e acceptabil! 48% e satisfăcător!”, scrie Emilia Șercan pe Facebook.
Chiar dacă ministrul Cîmpeanu, spre deosebire de șeful său de la guvern, premierul Nicolae Ciucă, poate să considere capitolul tezei sale de doctorat încheiat din moment ce lucrarea nu va merge mai departe spre verificări suplimentare, problemele ridicate de legile Educației se adună vraf în jurul său.
Proiectul de lege a reușit performanța de a fi criticat din toate direcțiile, de la profesori din învățământul preuniversitar și universitar la intelectuali de marcă, elevi, părinți și chiar și de președintele Asociației Comunelor, Emil Drăghici.
„Sunt supărat că își bate joc de sistemul de învățământ din România, cum n-a făcut-o niciun alt ministru”, a spus acesta. Supărare care se regăsește și în documentul transmis, luni, premierului în cadrul unei întâlniri.
„Neputând să trecem cu vederea aroganța unui ministru care se situează la un nivel execrabil în comunicare, deși misiunea sa este să administreze ceea ce tuturor ne trebuie și ține de cei 6/7 ani de-acasă”.
„Aroganța” reproșată la scenă deschisă de către președintele Asociației Comunelor pare a face însă parte din stilul specific ministrului, fiind și metoda prin care acesta se apără de criticile aduse proiectului de lege pe care l-a girat.
De pildă, scrisoarea celor 100 de intelectuali care au cerut o consultare reală pe legile educației și prelungirea perioadei de dezbatere a fost catalogată de ministru drept „nemulțumirea unui grup de interese”.
Plus că sunt doar o sută și „cu câteva excepții notabile de nume pe care le cunosc, în rest sunt semnatari cu profesii foarte nobile, însă nu ies cu nimic în evidență din perspectiva educației sau intelectual”, a susținut Cîmpeanu. Ar fi”ilogic, ilegal și imoral să prelungim perioada de consultare”, a concluzionat ministrul care a pus lacătul pe consultări pe 24 august.
Scrisoarea deschisă a fost semnată, printre alții, de Nicolae Manolescu, Gabriel Liiceanu, Mircea Miclea, Lazăr Vlăsceanu, Andrei Cornea, Radu Vancu și de zeci de profesori din mediul universitar și preunivesitar.
„I-aș sugera, totuși, dlui ministru Cîmpeanu să aibă curiozitatea și răbdarea de a consulta CV-urile celor 100 de intelectuali „vinovați” de răzmeriță. Va descoperi, în majoritatea cazurilor, portrete ale unor performeri în plan cultural și administrativ, pe care nu-i poți evacua atât de nonșalant, atunci când te contrazic. Despre ei se va mai vorbi și după ce o sumedenie de miniștri actuali vor reintra în anonimat”, a scris filosoful Andrei Pleșu.
Profesorul și filosoful Andrei Cornea, semnatar al scrisorii deschise, spune pentru Europa Liberă că sunt unele propuneri din proiectul de lege care ar fi meritat poate discutate, dar că ministrul a făcut pe „nebunul”, ceea ce e inacceptabil.
„Ideea de a respinge o discuție, de a prelungi puțin dezbaterea, care a fost plasată în plină vacanță, de a te mai consulta și cu alți oameni, nu doar cu aceia cu care te consulți toată ziua, și mai ales tratamentul acesta arogant: primești o scrisoare deschisă și tu faci pe nebunul și spui că aceștia sunt un grup de interese, este de neacceptat”.
În ce-l privește pe președintele Iohannis, acesta nu va face nimic, nu va interveni, pentru că are interesul să închidă subiectul cât mai repede, spune Andrei Cornea. Din România Educată nu e ieșit nimic și atunci vrea să arate că, totuși, a făcut ceva, o nouă lege a Educației, care e mai bună, mai frumoasă…”
Dar Sorin Cîmpeanu nu se dă bătut cu una cu două. Pus în fața Petiției prin care se cere demiterea sa, care a strâns peste 30.000 de semnături în trei zile de la lansare, ministrul a bagatelizat-o: „ Au fost teme care au adunat multe sute de mii de semnături în trecut”. Ministerul are altă treabă, mai importantă decât petițiile, „se ocupă cu reforma în educație”, a spus cu emfază Cîmpeanu.
Faptul că această „reformă” este criticată chiar din interiorul sistemului nu a părut să-l impresioneze prea mult pe ministru, ca dovadă anumite prevederi contestate sunt menținute și vor fi introduce în anul școlar care începe peste o săptămână, așa cum a arătat Europa Liberă. De exemplu, se elimină media anilor de studiu din calculul mediei de admitere la liceu, se elimină și tezele, iar cursurile vor fi împărțite în module.
Scriitorul Radu Vancu, unul dintre semnatarii scrisorii celor 100 de intelectuali, susține pentru Europa Liberă că singura șansă este să se construiască o presiune publică asupra decidenților și să aibă loc dezbaterea reală a legilor, dezbatere pe care ministrul Cîmpeanu a mimat-o.
„Dacă PNL nu va înțelege că prin Cîmpeanu își construiește o vulnerabilitate majoră și că acesta devine tot mai mult un prejudiciu pentru partid, în cele din urmă Cîmpeanu va genera un dezastru și pentru PNL. dar mai grav e că va genera un dezastru pentru noi toți, pentru societate, care va fi profund afectată de nocivitatea acestor legi ale Educației”.
Alte prevederi ale proiectului de lege au rămas în aer – nu e clar dacă matematica și româna vor fi probe separate la examenul de Bacalaureat, la profilul Real și Uman.
În urma discuțiilor cu membrii Societății de Știinte Matematice, profesorul Radu Gologan i-a scris ministrului Cîmpeanu despre necesitatea ca textul legii să afirme concret obligativitatea probei de matematică la examenul de Bacalaureat, profilul Real, lucru pe care proiectul de lege nu-l face.
„În forma actuală, se va induce în societatea românească ideea marginalizării educaţiei matematice în școală, cu consecințe grave pentru formarea gândirii logice a cetățenilor și a pregătirii universitare”, scrie profesorul Gologan pe Facebook.
O cerere similară a fost făcută și în ce privește limba română, ținând cont că proiectul prevede o singură probă scrisă pentru toate filierele, profilurile și specializările, pentru limba română, matematică, științe, istorie și geografie, plus o alta pentru competențe în limbi străine și digitale la care condiția este obținerea nivelului „independent”.
Trecut prin două partide, ALDE și Pro România, ambele în tabăra adversă PNL, Sorin Cîmpeanu s-a făcut liberal în ianuarie 2020, atunci când era nevoie de voturi pentru învestirea guvernului Orban. N-a venit singur, ci împreună cu Daniel Constantin, alt lider cu background consistent de traseism (Partidul Conservator al lui Dan Voiculescu, PSD, Pro România) și a aterizat direct în Biroul Executiv PNL.
Source URL: https://romania.europalibera.org/a/c%C3%AEmpeanu-legile-educatiei-controversate-iohanis/32010545.html