Otilia Nuțu: Supraimpozitarea propusă de Comisia Europeană descurajează investițiile în energie

În loc să oprească finanțarea războiului de către Kremlin, propunerile Comisiei Europene se concentrează în mare parte pe penalizarea producției interne de energie sau „sancționarea” altor surse de import, spune expertul în energie Ana Otilia Nuțu.

Șefa Comisiei a propus miercuri o plafonare „temporară de urgență” a veniturilor companiilor energetice, pe motiv că „sunt greșite profiturile uriașe provenite din război”.

„Companiile care produc energie cu un cost scăzut realizează un profit pe care nu l-au anticipat niciodată, la care nici nu au visat”, a spus Ursula von der Leyen, în discursul său despre starea Uniunii, susținut miercuri.

Măsura, spune șefa Executivului european, va colecta peste 140 de miliarde de euro pentru a combate criza energetică.

UE a renunțat astfel la plafonarea prețurilor gazelor rusești, după ce țări precum Ungaria, Slovacia și Austria s-au opus. Ursula von der Leyen a acuzat, însă, Rusia, despre care a spus că nu face decât să manipuleze piața de energie și că „preferă să lase pur și simplu gazul să ardă mai degrabă decât să îl livreze.”

Comisia propune măsuri de reducere a cererii de energie electrică, despre care spune că vor contribui la reducerea costului energiei electrice pentru consumatori, precum și măsuri de redistribuire a excedentului de venituri din sectorul energetic către consumatorii finali.

Propunerile Comisiei

În loc să oprească finanțarea războiului de către Kremlin, propunerile se concentrează în mare parte pe penalizarea producției interne de energie sau „sancționarea” altor surse de import precum Norvegia sau SUA, constată expertul în energie Ana Otilia Nuțu, de la Expert Forum (EFOR).

Ea este de acord cu decuplarea prețului gazelor de referința artificială dată de bursa olandeză TTF, evitarea înlocuirii dependenței rusești de cea chineză, dar spune că trebuie bine delimitate deciziile pe termen scurt, care privesc gestionarea crizei de la iarnă, de cele pe termen lung și care privesc organizarea piețelor de energie ca să nu fie compromisă tranziția până în 2050.

Europa Liberă: Comisia Europeană a propus, printre altele, supraimpozitarea companiilor din energie. Cu care dintre propunerile Comisiei sunteți de acord și cu care nu?

Ana Otilia Nuțu: Propunerile bune sunt:

Nu sunt de acord cu:

Europa Liberă: De ce este importantă decuplarea prețului european al gazelor de referința de la bursa olandeză și care e legătura cu jocul făcut de Gazprom? Cum se poate face ea?

Ana Otilia Nuțu: Prețurile în majoritatea contractelor pe gaze în piețele angro au o referință la un indice de preț „imparțial”.

Până acum, s-a folosit prețul TTF, care e transparent, dar nu relevant pentru orice tranzacție.

Manipulările Gazprom au dus la explozia prețului în bursa TTF, ceea ce a dus la prețuri mari la gaze și în contracte pentru producție internă sau importuri din alte părți, ducând la prețuri mari în toată UE.

Trebuie pur și simplu publicați niște indici de preț agregați, spot, la 3 luni etc. din piețele relevante – toate bursele, gaz lichefiat. E suficientă publicarea unor astfel de statistici. Pentru contractele noi, vânzătorii și cumpărătorii și-au învățat lecția și vor folosi mai curând aceste referințe, dacă sunt undeva publicate.

Este, însă, o măsură care va avea efect pe termen mai lung pentru că e vorba de contractele care se vor negocia de acum înainte, contracte noi.

Europa Liberă: Ce este modelul prețului marginal și care e rolul său în stabilirea prețului energiei electrice?

Ana Otilia Nuțu: Modelul prețului marginal e modelul oricărei piețe liberalizate, nu doar pentru energia electrică, și spune în esență că: producătorii cu costuri mai mici fac profituri mai mari; cumpărătorii care ar fi dispuși să plătească mai mult ies în câștig dacă găsesc produsul la preț de piață mai mic decât ar fi dat numai să aibă produsul; toată lumea plătește și încasează prețul de piață.

Acum, din cauza politicilor din anii trecuți care au încurajat producția de energie electrică pe gaz, s-a ajuns ca prețul de piață să fie „dat” de producția pe gaz, iar gazul s-a scumpit.

Acesta e mecanismul prin care prețul gazului crește prețul energiei electrice.

Europa Liberă: A greșit Comisia Europeană pentru că nu a stabilit un dicționar comun pentru toți miniștrii energiei înainte de a veni cu soluții?

Ana Otilia Nuțu: Discuțiile de săptămâna trecută între miniștrii energiei au fost în realitate o mare ședință de brainstorming pe două teme, „plafonarea prețului gazului” și „modelul de piață a energiei electrice”, fiecare înțelegând altceva din acești termeni.

Discuția ar fi trebuit să aibă loc pe niște propuneri tehnice clare: ce fel de plafon pe prețul gazului, cui să se aplice, cum să fie pus în aplicare, prin ce instrument etc. La fel cu piața de energie electrică.

Poți discuta și agrea ceva doar câtă vreme toată lumea vorbește despre același lucru și are în față analiza cu ce efect ar avea o decizie sau alta.

De aceea nu s-a ajuns la un „consens”, pur și simplu fiecare folosea același termen înțelegând altceva.

Europa Liberă: Ce ar trebui, de fapt, să însemne plafonarea prețului la gaze?

Ana Otilia Nuțu: Eu susțin o sancțiune pentru prețul la care vinde Gazprom orice moleculă de gaz în UE, în contractele actuale; de cele viitoare cred că nu mai are sens să vorbim.

Sancțiunea ar putea fi formulată astfel: de la data de 1 octombrie, prețul maxim pe care îl plătesc cumpărătorii europeni pentru gazul rusesc este de 300 euro/ 1000 de metri cubi.

O astfel de sancțiune ar însemna aplicabilitate imediată pe contractele în vigoare, nu doar pe contracte noi; tot așa cum embargoul pe petrol înseamnă tăierea cantităților de petrol pe contracte în vigoare.

Ar obține unanimitate dacă e prezentată corect: niciun actor european nu poate obține un acord mai bun decât preț cu 80% mai mic, nu se poate opune nici Orban.

Gazprom poate tăia gazul în continuare, dar tot selectiv cum a făcut-o până acum, cum ar face-o și dacă nu îi impunem plafon și nu facem nimic, iar 300 e cât zicea Gazprom anul trecut că ar vrea ca să nu distrugă cererea europeană.

Europa Liberă: Este necesară sau nu o intervenția pe piața de energie electrică pentru criza de acum? Care e rolul barierelor administrative în criza actuală?

Ana Otilia Nuțu: Plafonul pe prețul gazului rusesc ar bloca posibilitatea Gazprom de manipulare a bursei TTF și ar împinge prețul pentru tot gazul din UE în jos.

Asta înseamnă, pe modelul „prețului marginal”, că se va duce în jos și prețul energiei electrice; toată discuția despre modificarea modelului de piață pentru energia electrică e despre „decuplarea de prețul gazului”.

N-am avea nevoie de „decuplare” dacă prețul gazului e în parametri normali.

Problema pieței de energie electrică nu e că modelul e greșit, ci că am stimulat artificial producția de energie electrică pe gaz prin măsuri administrative. Germania, cu renunțarea sa la energia nucleară și trecerea pe gaz, de exemplu.

Ne-am permis asta doar cât timp gazul era ieftin: s-a subvenționat masiv și prin granturi UE, dar și prin măsuri ale statelor membre la nivel național, creșterea producției de energie electrică pe gaz, ceea ce părea să aibă sens pentru decarbonare dar doar cât timp gazul era ieftin.

Gazul nu va mai fi de 10 ori mai scump decât în 2019-2020, cum e punctual în criza de acum, ci de 2-3 ori mai scump, pentru că UE va trebui să găsească alternative la gazul rusesc, în special mai mult gaz lichefiat.

Source URL: https://romania.europalibera.org/a/interviu-%C3%AEn-a%C8%99teptare/32033551.html


Analyse


2026-02-11 22:03:28

Post already analysed. But you can request a new run: Do the magic.