Tema migrației, mai puțin discutată în România, dar și posibila decuplare de Bulgaria pentru accederea la Schengen sunt mizele discuțiilor diplomatice cu Austria, Olanda și Suedia până la Consiliul JAI din 8 decembrie. Președintele Iohannis a evitat să ofere un termen ferm privind aderarea.
„Eșecul nu este o variantă”, au spus de mai multe ori oficialii români când au fost întrebați despre aderarea la spațiul Schengen.
Președintele Klaus Iohannis a ridicat joi miza, într-o declarație făcută în Lituania, și a afirmat că „suntem pregătiți să avem un vot pe 8 decembrie”.
Înaintea acestei poziții publice, președintele a avut mesaje mai rezervate în legătură cu termenul privind aderarea României la spațiul Schengen. Spre exemplu, miercuri, subliniase că dacă nu există o certitudine privind un vot pozitiv în Consiliul JAI din decembrie, atunci poate exista inclusiv o amânare a deciziei.
O analiză a discursurilor președintelui Klaus Iohannis indică faptul că președintele a lăsat de mai multe ori de înțeles că România nu și-a propus un termen limită pentru intrarea în Schengen, chiar dacă de foarte multe ori s-a vorbit în spațiul public de 8 decembrie, data în care se întrunește Consiliul de Justiție și Afaceri Interne al UE.
„Eu nu am dat niciun termen limită, nici nu intenționez să dau un termen limită, fiindcă obiectivul național nu este de a avea un vot până în data X, ci obiectivul național este de a intra România în spațiul Schengen”, preciza Klaus Iohannis, pe 12 octombrie, într-o conferință de presă alături de premierul olandez Mark Rutte, la Cincu, județul Brașov.
Surse politice susțin că președintele nu a dorit să existe o „presiune” în jurul datei de 8 decembrie pentru ca negocierile purtate cu Olanda, Austria și Suedia să fie lămuritoare pentru cele trei state înaintea votului.
„A fost ca un apel la calm, să nu ridicăm nivelul jocului”, au explicat sursele citate.
Statele vestice cu un electorat atent la problemele generate de migranți, precum Austria, Olanda, dar și Suedia, au exprimat rezerve majore față de aderarea României la spațiul Schengen.
În toate cele trei state, electoratul este extrem de preocupat de subiectul migranților, astfel că guvernele și parlamentele tratează problema și din perspectiva politică.
Congresul VVD, partidul premierului olandez Mark Rutte, desfășurat la finele săptămânii trecute, a avut pe agendă problema migranților.
România și-a concentrat prima parte a campaniei diplomatice pentru a combate semnele de întrebare ale Olandei față de aderarea la Schengen. La începutul săptămânii, surse guvernamentale au subliniat că România îndeplinește toate cerințele Olandei legate de Schengen, iar MCV a fost ridicat.
De asemenea, o a doua evaluare făcută de experți europeni, inclusiv olandezi, a apreciat modul în care România este pregătită din punct de vedere tehnic pentru aderarea la spațiul Schengen.
Oficialii români se așteaptă ca dopă ridicarea MCV și raportul de evaluare privind partea tehnică, premierul Rutte să obțină un mandat privind aderarea României la spațiul Schengen.
Dacă opoziția Olandei părea a fi eliminată, România s-a trezit cu un nou contestatar: Austria.
Prima reacție a venit din partea ministrului de interne austriac, care s-a pronunțat împotriva extinderii spațiului Schengen. Tema principala de preocupare din partea austriacă: problema migranților.
Ministrul de interne, Lucian Bode, s-a deplasat miercuri la Viena pentru a discuta cu omologul său austriac, Gerhard Karner, despre gestionarea fluxurilor de migranți. La întâlnire a participat și ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu.
Bode a insistat în dialogul de la Viena că România nu se află pe ruta de migrație.
„Conform datelor furnizate de agențiile europene, în primele 8 luni ale acestui an, pe ruta Balcanilor de Vest au fost înregistrați în total 128.438 de migranți, iar dintre aceștia 3.574 de migranți au fost înregistrați în România ca venind din Serbia, fiind vorba despre aproximativ 2,7% din numărul total de migranți care au reușit să ajungă în UE prin România”, a fost poziția ministrului român de interne.
În timp ce miniștrii de interne negociau la Viena, cancelarul austriac susținea în Croația că pericolul migranților este real.
„Avem 100.000 de oameni care au trecut ilegal granița, dintre care 75.000 au traversat țări ca România, Bulgaria și Ungaria fără a fi înregistrați de autoritățile de securitate de acolo. Este un risc de securitate și va trebui să ne ocupăm de asta”, a afirmat cancelarul Karl Nehammer, care a lăudat Croația pentru modul în care a tratat problema migranților.
Subiectul migranților este văzut de partea română drept o presiune pusă de Austria asupra Comisiei Europene înainte de Consiliul JAI.
Consiliul Extraordinar al JAI se va reuni pe 25 noiembriepentru a discuta despre combaterea migrației ilegale.
Miniștrii de interne vor discuta despre situația actuală de-a lungul rutelor de migrație pentru a vedea care sunt problemele reale.
Înaintea întâlnirii JAI de vineri, ministrul Bode s-a dus, joi, la Berlin pentru noi discuții pe tema aderării României la spațiul Schengen și pentru a obține sprijin din partea Germaniei.
Ministrul a transmis că a fost asigurat de partea germană că va sprijini „ferm și vehement o decizie favorabilă României în 8 decembrie”.
Source URL: https://romania.europalibera.org/a/iohannis-schengen-fobia-austriei-si-olandei-de-migranti/32147144.html