Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a prezentat concluziile primei zile a reuniunii NATO de la București. Europa Liberă a transmis live conferința de presă a liderului Alianței.
Aliații din țările membre NATO și SUA vor susține în continuare Ucraina pentru că „singurul mod în care poți obține pacea este să te asiguri că agresorul nu câștigă”, a spus secretarul general al NATO într-o conferință de presă susținută marți, după prima zi a summitului șefilor diplomațiilor din țările membre NATO, de la București.
„Să nu uităm că vorbim de un război de agresiune, ceea ce afectează nu doar armata ucraineană, ci și populația ucraineană pentru că Rusia folosește iarna pe post de armă. Majoritatea războaielor se încheie la masa negocierilor, dar ce se decide acolo depinde de situația de pe front. Cel mai bun mod de a obține o pace de durată în Ucraina este să susținem Ucraina militar, pentru ca Putin să înțeleagă că nu-și poate îndeplini obiectivele pe câmpul de luptă”, a spus Jens Stoltenberg.
Miniștrii de Externe din țările membre NATO au adoptat și o declarație, asumată și de țările invitate la aderare, care condamnă agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și complicitatea autorităților din Belarus, care facilitează războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. De asemenea, Aliații își reafirmă sprijinul pentru refacerea infrastructurii ucrainene și protejarea militară a civililor de rachetele rusești.
Conferința de presă live, mai jos:
Principalele declarații ale secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg:
Întrebări ale jurnaliștilor (Q) și răspunsurile șefului NATO, Jens Stoltenberg (JS):
Q: Nu ați spus nimic despre arme, doar despre infrastructură. Ministrul Kuleba a spus că are nevoie de sisteme Patriot. Aliații nu au trimis sisteme Patriot. Care e motivul pentru care nu au făcut-o?
JS: Acest dialog ne-a permis să creștem susținerea, cu arme și alt tip de ajutor. Este important să continuăm să acordăm Ucrainei ceea ce are nevoie și asta facem cu Aliații și SUA. Există o discuție în curs despre Patriot, dar toate sistemele pe care le-am acordat sunt eficiente. Unele dintre sistemele avansate pe care le-am trimis în Ucraina, la standarde NATO, ne-am asigurat că au și muniție și piese de schimb, ca să fie eficiente. Ne gândim cum să acoperim nevoile Ucrainei.
Q: Referitor la discuția politică și aspirația de membru NATO a Ucrainei, au discutat Aliații despre pașii pe care Ucraina îi are de făcut?
JS: Am discutat cum să întărim parteneriatul cu Ucraina și cum să se miște pentru a fi mai aproape de statutul NATO. În 2008 am discutat despre statutul Ucrainei și am demonstrat că ușa noastră este deschisă. Principala preocupare este să le oferim ajutorul de care au nevoie urgent ca să repare infrastructura distrusă. Sunt mai multe moduri în care putem discuta despre statutul de membru, ca să întărim parteneriatul politic. Suportul practic a crescut. Le-am oferit generatoare, combustibil, haine. Suportul politic și cel practic merg mână în mână. Îi ajutăm să facă tranziția de la echipamentele și doctrina din epoca sovietică la cea actuală. Cooperarea politică și practică merg mână în mână și ajută Ucraina să fie mai aproape de NATO.
Q: La summitul G20 din Bali, Zelenski a prezentat un plan de pace în zece pași. Este NATO capabil să susțină acest plan?
JS: Ministrul Kuleba a făcut referire la acest plan. Mă aștept să discutăm despre asta mai târziu, la întâlnirea miniștrilor cu Kuleba. Pacea nu poate fi de durată dacă autocrația câștigă în fața libertății. Dacă puterile autoritare câștigă nu avem o pace de durată. Singurul mod în care poți obține pacea este să te asiguri că agresorul nu câștigă. Să nu uităm că vorbim de un război de agresiune. Asta afectează nu doar armata ucraineană, ci și populația ucraineană pentru că Rusia folosește iarna pe post de armă. Majoritatea războaielor se încheie la masa negocierilor, dar ce se decide acolo depinde de situația de pe front. Cel mai bun mod de a obține o pace de durată în Ucraina este să susținem Ucraina militar, pentru ca Putin să înțeleagă că nu-și poate îndeplini obiectivele pe câmpul de luptă.
Q: Declarația de astăzi vorbește despre securitatea la Marea Neagră, la fel ca și conceptul strategic de la Madrid, ambele propuse de România. Președintele român și ministrul de externe au fost foarte mândri că au introdus asta acolo. Dar, potrivit mai multor state membre, o altă țară NATO la Marea Neagră, Turcia, a respins acest lucru, nedorind ca NATO să se implice prea mult în securitatea Mării Negre. Cât de problematic este pentru NATO faptul că ceva atât de critic precum securitatea Mării Negre este atât de controversată în cadrul alianței?
JS: Ei bine, toți aliații noștri au fost de acord și nu numai că au fost de acord, dar au implementat de fapt o creștere semnificativă a prezenței NATO în regiunea Mării Negre. Acest lucru a început în 2014, după anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia. Am implementat o întărire puternică a apărării noastre colective, în special în partea de est a alianței, și care include regiunea Mării Negre, inclusiv în România, cu mai multă prezență la sol și, de asemenea, susținută de forțe aeriene și de multe capacități avansate. Avem acum ceea numim activități de vigilență sporită care îi ajută pe aliați să monitorizeze și să fie prezenți în regiunea Mării Negre. Apoi, când ne-am dat seama că Rusia plănuia o invazie cu toate forțele a Ucrainei, am adăugat în continuare prezența noastră în regiunea Mării Negre. Eu însumi eram la Baza Mihail Kogălniceanu aici, în România. Cred că era la începutul lunii februarie a acestui an și am văzut cum SUA, dar și toți aliații au desfășurat mai multe trupe. Franța conduce acum un grup de luptă aici. Am dublat numărul de trupe de la 4 la 8, inclusiv unul în Bulgaria și unul în România pentru a ne spori prezența militară. Așadar, înainte și după invazie, ne-am mărit semnificativ prezența cu multe tipuri și diferite de capabilități. De asemenea, am luat decizii importante în timp ce eram la Madrid pentru a crește în continuare prezența, mai mult în aer, mai multe trupe, mai mult echipament pre-poziționat și trupe alocate care pot fi dislocate în anumite zone pentru a ne spori prezența în regiunea Mării Negre. Așa că lucrăm la detalii cu privire la multe dintre aceste decizii, dar s-au întâmplat deja multe doar prin măsurile pe care le-am luat.
Q: Puteți cuantifica ajutorul pe care l-au promis Aliații pentru refacerea infrastructurii Ucrainei? Cât de repede îl puteți acorda? Pe termen lung, NATO poate antrena trupele ucrainene?
JS: Nu pot cuantifica, pentru că am părăsit întâlnirea exact când se decidea, dar le-am spus cum poate NATO să susțină aceste eforturi și fiecare va spune ce poate oferi. Dar sunt sigur că Aliații vor acorda ajutor pentru reconstrucția sistemului energetic. De asemenea, trebuie să-i susținem pe ucraineni să se apere de dronele și de rachetele care-i atacă. Referitor la antrenament: aliații NATO au antrenat trupe mulți ani, lângă Liov, în 2015, când Canada, UK antrenau forțele ucrainene iar NATO este acolo. Putem să o facem și în viitor.
La finalul reuniunii, la care șeful diplomației ucrainene nu a putut participa din cauza opoziției Ungariei, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a făcut declarații de presă alături de Dmitro Kuleba:
Jens Stoltenberg:
Dmitro Kuleba:
Miniștrii de Externe ai țărilor membre NATO s-au reunit, marţi, la Palatul Parlamentului, fiind întâmpinaţi de ministrul român al Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, şi de secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg. La summit participă și președintele Klaus Iohannis, ca lider al țării gazdă.
Reuniunea de la Bucureşti se va concentra pe acordarea în continuare a asistenţei militare pentru Ucraina, pe furnizarea de sisteme de apărare aeriană şi muniţii, dar și de ajutorul non-letal acordat Kievului.
Șefilor diplomației din cele 30 de state membre NATO și se vor alătura miniştrii de externe ai Finlandei şi Suediei, state invitate la aderare.
Antony Blinken a prefațat reuniunea alături de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, vorbind despre susținerea pe care SUA și Alianța nord-atlantică le vor acorda Ucrainei.
„NATO e mai puternică acum ca niciodată și mult mai unită decât a fost vreodată. Și asta e și meritul secretarului general Stoltenberg”, a spus Blinken.
„Vom reafirma susținerea noastră pentru Ucraina, și sprijinul pentru a întări alianța noastră, așa cum am stabilit la Madrid și cum vom face anul viitor la Vilnius. Vom avea doi noi membri curând – Suedia și Finlanda – care vor fi cu noi astăzi, dar principiul fundamental pe care îl avem de când a început războiul în Ucraina este că suntem uniți. Acesta este cel mai mare atu al NATO”, a spus Antony Blinken.
Marți dimineață, secretarul de Stat american Antony Blinken și premierul Nicolae Ciucă au vizitat expoziţia „Noi, Poporul: 25 de ani de Parteneriat strategic”, de la Ateneul Român.
Cei doi oficiali au fost însoțiți de șeful diplomației române, Bogdan Aurescu, și de David Muniz, însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA la Bucureşti.
La ora 10,30, oficialul american a fost primit la Palatul Cotroceni de preşedintele Klaus Iohannis.
Blinken a avut apoi consultări politice cu ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, la finalul cărora cei doi au susținut o conferință de presă comună.
Într-un discurs susținut la Forumul Aspen, de la București, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a subliniat hotărârea NATO de a sprijini Ucraina și de a apăra toți aliații. El a spus că Aliații vor continua să fie alături de Ucraina în timp ce aceasta se apără împotriva războiului ilegal de agresiune al Rusiei.
„Nu poate exista pace durabilă dacă agresorul câștigă”, a spus el. „Nu poate exista pace durabilă dacă opresiunea și autocrația prevalează asupra libertății și democrației”, a spus Stoltenberg înainte de întâlnirile miniștrilor de externe ai NATO, de la București.
La Forumul de la București a vorbit și secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, care a subliniat importanța durabilă a legăturii transatlantice. Geoană a cofondat Aspen Institute România, care a organizat Forumul de la București împreună cu German Marshall Fund, susținut de Divizia de Diplomație Publică a NATO și de Guvernul României.
Source URL: https://romania.europalibera.org/a/stoltenberg-bucuresti-nato-summit-ministri-externe/32153968.html