Problemele se adună pe masa guvernării, dar coaliția nu este preocupată decât de un singur obiectiv: rocada premierilor. Tensiunile dintre PSD și PNL se acutizează pe măsură ce se apropie data oficială: 25 mai, pe care și unii, și alții ar vrea s-o amâne. Prioritățile momentului par suspendate.
Ceea ce părea bătut în cuie până acum circa o lună: aplicarea ad litteram a protocolului semnat la formarea Coaliției de la putere, a devenit subiect de permanent scandal. Liberalii și social- democrații se acuză unii pe alții ba că vor să amâne data rocadei până la toamnă, ba că nu vor să cedeze ministerele prevăzute în Protocolul încheiat acum circa 2 ani, care ar trebui renegociat integral.
În mijlocul acestei dispute se află interesele punctuale de partid și calcule electorale, dată fiind campania care se apropie. În funcție de ceea ce se va decide relativ la această rocadă se vor stabili și strategiile pentru alegerile din 2024.
Nici o sursă media
Cu toate că la PSD există aceste reticențe față de aplicarea rocadei la termenul convenit în protocol, Marcel Ciolacu, dar și alți lideri ai partidului au amenințat cu alegerile anticipate în caz contrar.
Oficial însă, ambele partide susțin că rocada premierilor va avea loc în luna mai, așa cum a fost convenit.
Gâlceava din spatele ușilor închise are loc în contextul în care pentru foarte multe chestiuni vitale motoarele guvernării ar trebui turate la maximum.
Cea mai acută problemă este cea a tranșelor de bani din PNRR, care ridică mari semne de întrebare. Problema reformei sistemului de pensii, cu accent pe așa numite pensii speciale, nu a fost rezolvată așa încât să respecte angajamentele din PNRR, motiv pentru care cea de-a doua tranșă a fost amânată.
Chiar ministrul Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a recunoscut miercuri că termenul de 60 de zile pentru plata celei dea doua tranșe în valoare de 3 miliarde de euro a expirat. Până acum, Bucureștiul a depus două cereri de plată pentru PNRR. Ultima a fost transmisă în decembrie, iar până acum nu s-a primit un răspuns.
Miezul fierbinte al chestiunii este aplicarea principiului contributivității tuturor pensiilor, inclusiv ale militarilor, lucru pe care partea română refuză să-l facă.
Așa cum spune azi Comisia Europeană într-un comunicat, „revizuirea vizează toate pensiile speciale, inclusiv a celor militare, cu scopul de a le alinia cu principiul contributivității și face parte dintr-o reformă mai amplă a sistemului public de pensii, reprezentând un element cheie al Planului Național de Redresare și Reziliență al României”.
În afară de chestiunea pensiilor, Comisia Europeană a transmis guvernului la jumătatea lunii ianuarie o scrisoare în care averizează și asupra altor restanțe din PNRR: decarbonizare ( închiderea minelor de cărbune), legea avertizorului de integritate și componenta de energie cu apelurile de proiecte pe hidrogen și cogenerare.
Legate ombilical de proiectul prezidențial „România Educată”, dar și jalon în PNRR, Legile Educației sunt mult întârziate chiar și față de termenul avansat de coaliție.
PNL, PSD și UDMR nu au ajuns la un acord asupra proiectului elaborat de Ligia Deca, ministra Educației, care refuză să-l pună în dezbatere publică. PSD contestă proiectul în puncte esențiale, spune că trebuie „revizuit serios”, dar comisia specială care lucrează la el nu a avansat prea mult.
Introdusă de România anul trecut după ce Consiliul European a aprobat în octombrie regulamentul european, taxa de solidaritate ar fi trebuit, teoretic, plătită și de compania OMV.
Doar că OMV susține că nu se încadrează în criteriile pentru plata taxei pe anul fiscal 2022.
Pierderea banilor a provocat un ditamai scandalul între PSD și PNL, cele două partide aruncând vina unul pe altul. Liberalii arată cu degetul spre ministrul Finanțelor, condus de Adrian Câciu (PSD), acuzându-l că a introdus în Ordonanță coduri CAEN, ceea ce îi restrânge aplicabilitatea.
La rândul lui, Marcel Ciolacu spune că Ministerul Finanțelor nu a făcut decât să pună în practică ce a negociat ministrul Energiei, liberalul Virgil Popescu. Președintele Iohannis aruncă săgeți spre ministrul PSD. Dar problema tot nerezolvată rămâne.
Cutremurele din Turcia și Siria, în care au murit peste 40.000 de oameni și au fost distruse 50.000 de clădiri, peste care s-au suprapus cutremurele din zona Olteniei ( ultimul de 5,7 pe scara Richter, urmat de peste 200 de replici) au repus pe tapet problema unui mare seism în România.
Politicienii redescoperă că 98% dintre clădirile din București și din alte puncte nevralgice sunt neconsolidate, că lucrările ar dura ani buni și că populația este nepregătită pentru un eventual cutremur major.
Discuțiile și lamentările sunt însoțite de acuze reciproce, deși atât PSD, cât și PNL au fost la putere în cei 33 de ani postrevoluționari și au deținut ministerele-cheie în luarea deciziilor pe acestă zonă.
Source URL: https://romania.europalibera.org/a/probleme-suspendate-coalitia-preocupata-de-rotativa/32272870.html