Două dintre dosarele care au provocat mari scandaluri în ultimii ani, Hexi Pharma și Gabriel Oprea, s-au închis fie prin prescripție, fie prin achitare. Dosarele au avut zeci de termene și au trecut prin mâna multor judecători. Aceste cazuri sunt urmare a deciziei CCR, dar și a tergiversării lor.
Faptele din dosarul Hexi Pharma, cel al dezinfectanților diluați, cauza a multor infecții nosocomiale din spitale, s-au petrecut în 2016, iar dosarul a trecut pe la nu mai puțin de 7 judecători.
Cei de la Curtea de Apel București, care au și constatat de altfel prescripția faptelor, l-au ținut însă 4 ani și, paradoxal, au dat dreptate pe toată linia judecătorilor de la Tribunalul București care îi condamnaseră pe directorii companiei Hexi Pharma la peste 3 ani de închisoare.
Cei doi judecători de la Curtea de Apel care au dat sentința ( Iuliana Ciolcă și Alexandru Mihalcea) au avut nevoie de 300 de pagini pentru a motiva vinovăția inculpaților, legătura dezinfectanților diluați cu numărul enorm de infecții nosocomiale din acea perioadă ( 2239 doar la Spitalul Floreasca) și cu diferitele expertize contabile și chimice, multe inutile, dar care au întârziat dosarul. 300 de pagini perfect inutile, din moment ce vinovații nu mai pot fi trași la răspundere.
În cazul achitării fostului ministru de Interne Gabriel Oprea pentru uciderea din culpă a lui Bogdan Gigină, antemergătorul coloanei oficiale cu care ministrul se deplasa la vila lui din Cotroceni, prescripția intervine în octombrie anul acesta. De la data comiterii faptei, 2015, se vor împlini 8 ani pe 20 octombrie.
Puțin probabil ca până atunci să existe o sentință definitivă, ținând cont că dosarul, trimis în judecată în 2018, după 3 ani de anchetă, a fost pasat în anii următori între Înalta Curte, Judecătoria Sectorului 1 și Tribunalul București pe motiv de competență. La Tribunal, de exemplu, dosarul a avut 37 de termene.
Prescripția în aceste două cazuri intervine însă mai repede din cauza deciziei Curții Constituționale care a eliminat prescripția specială și a Parlamentului care nu a remediat chestiunea în timp util.
O decizie a Curții Supreme din octombrie 2022 a stabilit că între 2018 și 2022 a existat un vid legislativ prin neaplicarea hotărârii Curții Constituționale din 2018.
Ca urmare, mai multe dosare de anvergură s-au închis din acest motiv, cazurile Hexi Pharma și Gabriel Oprea nefiind deci singulare.
Dincolo de decizia CCR, una dintre cauzele pentru care multe dosare ajung la termenele de prescripție este că acestea stau cu anii prin instanțe.
„Judecătorii acordă cu prea multă lejeritate termene peste termene, dau curs tuturor solicitărilor avocaților, mai ales pe procedură, fiind dosare care nu ajung cu anii la judecata pe fond”, spune pentru Europa Liberă un magistrat sub protecția anonimatului.
Dar tergiversarea dosarelor este abatere judiciară, judecătorii fiind obligați să justifice în fața șefilor motivele întârzierii, explică pentru Europa Liberă judecătorul Cristi Danileț.
„Este abatere disciplinară dacă un dosar nu este soluționat cu celeritate. De aceea Inspecția Judiciară, în mod regulat, verifică toate dosarele mai vechi de cinci ani, mai vechi de trei ani, mai vechi de un an. În fiecare lună, orice judecător trebuie să raporteze la șeful de secție de ce anume se tergiversează soluționarea unui dosar. Trebuie să justifice în momentul în care dosarul are vechime de cel puțin un an. Iar Inspecția Judiciară, cu câteva clicuri, poate vedea orice dosar din România, de ce s-a judecat, de ce s-a amânat”, ne spune judecătorul Cristi Danileț.
Mai nou, dosarele sunt întârziate cu anii și la Camera Preliminară, cea care verifică legalitatea și loialitatea administrării probelor și soluționează plângerile împotriva soluțiilor de urmărire sau neurmărire penală.
Exemple elocvente pentru situații de dosare care au stat la Camera Preliminară cu mult peste termenul maxim de 60 de zile sunt cele ale Revoluției și Mineriadei.
Metode de a amâna un dosar, în special unul mare, cu probleme și care este sub reflectorul presei, sunt multe.
Europa Liberă a discutat cu mai mulți magistrați pentru a afla căile prin care unele dosare sunt întârziate cu anii prin instanțe, ajungând la termenele de prescripție.
Unul dintre magistrații cu care Europa Liberă a vorbit face o ierarhie a cauzelor pentru care dosarele sunt tergiversate: „Principalul motiv al amânărilor e supraaglomerarea judecătorilor, în al doilea, legislația mult prea permisivă la amânări. A treia cauză sunt expertizele care durează foarte mult”.
Dar problema nu este doar în instanțe, ci și la procurorii care se ocupă de anchete, existând dosare care stau cu anii pe masa procurorilor.
Unele dintre cele mai relevante exemple, așa cum a arătat G4Media, sunt dosarul Rompetrol care a fost în anchetă timp de 14 ani, dosarul Apa Nova la care ancheta a durat 5 ani sau dosarele 10 august, Buzăianu- Energy Hoding, Tel Drum.
Rezolvarea unui dosar depinde de complexitatea acestuia și stă mult la procuror fie pentru că este restituit de instanță sau de Camera preliminară, fie dacă s-a făcut o comisie de expertiză sau rogatorie internațională, dacă inculpatul sau suspectul se sustrag ani de zile urmăririi penale, explică pentru Europa liberă procurorul Daniel Horodniceanu.
„Va fi o nouă presiune pe sistem, pentru că se vor face verificări pe fiecare dosar în parte pentru a vedea cât e culpa procurorului. Controalele care s-au făcut până acum nu o să mai fie valabile pentru că se vor lua de la capăt să se vadă exact care cum sunt pe prescripție. Oameni pentru controale avem, oameni pentru dosare nu avem”, punctează Horodniceanu.
Procurorul a solicitat sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene, motivând că în respectiva cauză au fost comise ”infracțiuni de corupție la nivel înalt”, scrie Fanatik.ro.
După decizia CCR privind prescripția, Curtea De Justiție a Uniunii Europe (CJUE) a fost sesizată de judecătoriile din Bistrița și Câmpina și de Curtea de Apel București privind aplicarea sau neaplicarea hotărârilor CCR.
La solicitarea DNA, Curtea de Apel Brașov a sesizat CJUE în dosarul de corupție al fostului președinte al CJ Brașov, Aristotel Căncescu, trimis în 2017 în judecată pentru luare de mită. Tribunalul Brașov l-a condamnat, anul trecut în aprilie, pe Căncescu la 8 ani și 10 luni de închisoare.
Fostul procuror șef DNA, Crin Bologa, a declarat că Parchetul Anticorupție va încerca în fiecare proces sesizarea CJUE și nu va clasa niciun dosar că urmare a deciziei CCR.
În decembrie 2021, CJUE a arătat, în esență, că magistrații români pot ignora deciziile CCR în dosarele de corupţie și fraude cu fonduri europene în măsura în care aceste decizii creează „un risc sistemic de impunitate”.
Source URL: https://romania.europalibera.org/a/metode-dosare-fapte-prescrise/32308096.html