Avansat insistent de liberali, scenariul comasării alegerilor din 2024 se discută aprins în Coaliție. Dacă se va bate politic palma, legea trebuie trecută rapid prin Parlament. Mai exact, până la vacanța parlamentară care începe în iunie. Dar marile probleme sunt cele de constituționalitate.
Numele premierilor care vor face parte din Executivul de după rocada premierilor, comasarea alegerilor și o eventuală înțelegere între PSD și PNL asupra candidaților la principalele funcții în stat, președinte și premier, sunt subiectele aflate pe agenda de negociere în Coaliție.
Problemele sunt multe și complicate, timpul începe să intre la apă, iar liberalii sunt pe nisipuri mișcătoare după ce vor pierde prim-ministrul, așa că presează pentru comasarea alegerilor în speranța că partidul s-ar putea redresa după căderea în sondaje.
PNL își dorește în principal suprapunerea localelor cu parlamentarele, dar nu exclude nici varianta parlamentare cu prezidențiale – turul 1 sau parlamentare cu prezidențiale – turul 2.
Motivul pentru care liberalii insistă în discuțiile cu social-democrații pentru lipirea localelor cu parlamentarele este simplu și provine dintr-o nefericită experiență: la ultimele alegeri au pierdut aproximativ 1 milion de voturi între locale și parlamentare.
PNL speră că aleșii locali, nu puțini la număr – 1237 de primari, adică 36% din marile orașe – vor porni motoarele și pentru candidații la Parlament.
Sociologul și analistul politic Ovidiu Voicu spune pentru Europa Liberă că partidele mari urmăresc să-și mobilizeze la maximum aleșii locali.
„Partidele tradiționale, să le spunem așa, au în comun faptul că vor să aibă primarii și activul în priză la maximum. Ele merg pe un model în care depind de rețeaua locală, depind de primari și de clienții lor politici, și mai știm că în anii precedenți au fost primari care, după ce s-au văzut cu sacii în căruță, nu au mai tras în alegerile generale. Comasând alegerile, partidele își rezolvă această problemă”, ne spune Ovidiu Voicu.
Calcule similare își fac și social-democrații, al căror entuziasm este însă mai ponderat, înclinând mai mult spre formula comasării parlamentarelor cu prezidențiale, din informațiile Europei Libere.
Pe de altă parte, PSD are motive să fie reticent la ideea alipirii localelor de parlamentare, care evident suflă vânt în pupa liberalilor. Or, un PNL ieșit mult mai întărit din alegeri nu este visul nemărturisit al PSD, chiar dacă toate calculele îl arată ca fiind viitorul partener de guvernare.
Sociologul Ovidiu Voicu e de părere că PSD e într-o situație delicată.
„PSD trebuie să fie foarte atent, nici să nu întărească PNL prea mult, nici să-l facă prea slab, astfel încât să nu mai fie un partener pentru majoritate”.
În fapt, cele două partide caută formule prin care să fie adversari de complezență în campanie, România să fie împărțită frățește, iar partidele de opoziție, în special USR, să dea doar un strop de culoare hărții electorale.
Socotelile celor două partide ar putea fi însă date peste cap de problemele de constituționalitate pe care le ridică comasarea alegerilor.
Prin vocea Alinei Gorghiu, președinta interimară a Senatului, PNL neagă însă piedicile constituționale și spune că materialul la care au lucrat juriștii partidului „înlătură această temere”.
„Este perfect constituţional scenariul ca aceste alegeri să poată fi comasate. (…) Conform Constituţiei, doar alegerile parlamentare au termen fix. Cu privire la restul alegerilor, termenele sunt în legi aflate în vigoare. Analiza pe care colegii din PNL cu pregătire în domeniul juridic au făcut-o este una care înlătură această temere pe care am auzit-o în spaţiu public, şi anume că posibilitatea de a comasa alegerile nu ar fi una reală din pricina aspectelor legate de neconstituţionalitate”, susține Gorghiu.
Decizia în acest sens trebuie luată cu un an înainte de alegeri, pentru că așa spune Comisia de la Veneția. Anul începe să curgă din septembrie 2023. Din cauza pandemiei de Covid, în 2020 era instituită starea de urgență care a permis amânarea alegerilor locale până în 27 septembrie.
„În toamnă ar fi tîrziu să ne apucăm de modificări”, a spus Gorghiu.
Dar până în septembrie anul acesta nu este suficient ca legea să fie adoptată prin Parlament, ci ar trebui ca și obiecțiile de neconstituționalitate ( USR și AUR au anunțat deja că se opun comasării alegerilor și că vor contesta legea) să fie rezolvate de CCR.
Pe de altă parte, nici măcar acest lucru nu oferă o garanție, pentru că pot fi ridicate obiecții de neconstituționalitate și după data de 27 septembrie, iar dacă CCR le dă câștig de cauză se iese din termenul de 1 an.
Alina Gorghiu, chiar juristă fiind, nu are dreptate în alt punct, iar acesta ține de Decizia Curții Constituționale din 2012, venită după ce PDL a încercat o stratagemă similară, adoptând o lege care comasa localele cu parlamentarele.
Decizia 51/2012 a CCR spune explicit că mandatele aleșilor locali – primari, consilieri județeni, locali și municipali – preiau regula instituită de articolul 63 al 1 din Constituției, potrivit căreia “Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora”.
Altfel spus, decizia CCR atrage atenția că Legea administrației publice locale nr. 215/2001 spune că mandatele: primarului ( art 69, al.1), consiliului județean (art.93 alin.1) și consiliului local (art.38 alin.1) sunt de 4 ani și se pot prelungi prin lege organică și doar în caz de „război, catastrofă, calamitate naturală, dezastru sau sinistru deosebit de grav”.
În 2012, exact acesta a fost unul dintre motivele pentru care legea Guvernului Emil Boc, trecută prin asumarea răspunderii parlamentare și atacată la CCR de USL ( alianța dintre PSD și PNL), a fost declarată neconstituțională.
Profesorul de drept constitutional Claudiu Dinu spune pentru Europa Liberă că prelungirea mandatelor aleșilor locali se poate face doar pentru viitor.
„Noi la alegerile locale am votat aleșii pentru patru ani, nu pentru patru ani și jumătate. Mi se pare că legea retroactivează prin mărirea mandatelor locale. Ar putea să facă o astfel de schimbare, printr-o lege organică, pentru mandatele viitoare. Pentru mandatele în curs e o problemă de retroactivare, deci de neconstituționalitate”.
Actualei Coaliții îi va fi greu să găsească un motiv care să se încadreze și în prevederile legii administrației publice locale, și în decizia CCR.
Din informațiile Europei Libere, juriștii liberali vor să meargă pe varianta invocării războiului din Ucraina, care ar pune în pericol stabilitatea României.
Analistul și sociologul Ovidiu Voicu spune pentru Europa Liberă că argumentul este slab, România nefiind implicată direct în razboi și nici într-un pericol iminent de a fi implicată în viitor.
„E trasă rău de păr, dar dacă aranjează cu CCR, că doar au oamenii lor acolo, atunci se poate orice. Dacă CCR își va respecta jurisprundența din 2012, legea va fi declarată neconstituțională.”
În plus, ar trebui ca la data emiterii legii de comasare a alegerilor să fie instituită starea de urgență, așa cum s-a întâmplat în 2020, când au fost amânate alegerile locale din cauza pandemiei de Covid.
Surse din PNL au spus pentru Europa Liberă că în Coaliție se discută despre organizarea localelor și parlamentarelor la finalul lui noiembrie, începutul lui decembrie. Aceasta pentru că mandatele senatorilor și deputaților nu pot fi scurtate, iar 4 ani se împlinesc pe 6 decembrie.
În aceste condiții, mandatele aleșilor locali ar trebui prelungite cu circa 2 luni.
Dar Coaliția mai trebuie să dea piept și cu alte argumente invocate de Curtea Constituțională în decizia de neconstituționalitate din 2012.
Profesorul de drept constitutional Claudiu Dinu spune că demersul prelungirii mandatelor aleșilor locali este unul riscant.
„Mai e o problemă, prelungești mandatele, în timpul acesta primarii semnează acte, contracte. Dacă legea pică la CCR, ce faci? E un risc foarte mare. Controlul la CCR se poate face înainte de promulgare, așa ar fi ideal, dar apoi, pe parcursul aplicării legii, oricine are un litigiu civil, administrativ poate invoca o excepție de neconstituționalitate și Curtea e obligată să se pronunțe, dar efectele legii sunt deja produse. De aceea spun că e riscant”.
Una dintre marile probleme ridicate de comasarea alegerilor este că temele decampanie se vor concentra pe problemele administrației locale și mai puțin pe cele națioanele, care nu avantajează nici PSD, nici PNL.
Guvernarea Ciucă are rezultate prea puțin spectaculoase și nici pentru Marcel Ciolacu nu se anunță vremuri mai bune. Așa încât cele două partide au tot interesul ca dezbaterile din campanie să ocolească marile teme legate de lipsa reformelor.
Dar dincolo de aceste chestiuni care țin de strategia partidelor, lipsa dezbaterilor pe chestiuni de interes national sau european, confuzia generată de suprapunerea temelor este o problemă ridicată chiar de Protocolul adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului (art 3).
Lipsa dezbaterilor naționale și suprapunerea temelor de discuție pot induce în eroare alegătorul mai puțin instruit, deci nu-i asigură votantului toate condițiile necesare pentru a-și exprima opinia cu adevărat liber.
Sociologul Ovidiu Voicu spune că temele naționale despre viitorul României vor fi mascate de temele locale
„Atunci când comasezi mai multe tipuri de voturi în aceeași zi, se pierde din esența unui pilon esențial al democrației, respectiv participarea, pentru că democrația nu e doar votul, e și participarea la dezbatere.
În cazul comasării vor avea prioritate temele locale, pe care cetățeanul le înțelege și le simte mai ușor, poate să participe la ele, și nu va mai avea loc, așa cum este necesar, o dezbatere despre temele naționale despre viitorul țării. Acestea vor fi mascate de temele locale”, explică Ovidiu Voicu.
În 2020, la alegerile parlamentare a fost o prezență de 31%, iar la locale de 46%. Teoretic, comasarea alegerilor ar putea duce la o prezență mai ridică la vot, dar scurtarea campaniei electorale și diminuarea dezbaterilor pe teme naționale ar putea genera un deficit de democrație.
Source URL: https://romania.europalibera.org/a/comasarea-alegerilor-discutata-in-coalitia-pnl-psd-motive-de-neconstitutionalitate/32375977.html