Sub presiunea timpului, a reformelor asumate și neîndeplinite și a deficitului bugetar, care a depășit prognoza, premierul Ciolacu și nu mai puțin de trei miniștri merg în perioada următoare la Bruxelles. Măsurile bugetaro-fiscale și pensiile speciale ar trebui să corespundă angajamentelor din PNRR.
La Bruxelles se va mai discuta și despre aderarea la spațiul Schengen de liberă circulație și despre investițiile care trebuie făcute în contextul războiului din Ucraina.
Marcel Ciolacu însuși va purta negocieri la nivelul Comisiei Europene despre creșterea deficitului bugetar de la 4,4% din Produsul Intern Brut (PIB) la 4,9%, în așa fel încât să se evite sancțiunile pentru nerespectarea cifrelor deja convenite.
Ciolacu a discutat deja cu șefa Comisiei, Ursula von der Leyen despre evoluţiile în ceea ce priveşte aplicarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) şi „intenţia Guvernului de a păstra deficitul în limite rezonabile fără a afecta economia şi populaţia”.
Din informațiile Europei Libere, Comisia Europeană ar fi fost de acord cu mărirea deficitului la 4,7% din PIB, dar nu mai mult.
Cât despre măsurile fiscale, deși nu se știe clar care sunt și ce vor spune despre ele experții europeni, Marcel Ciolacu anunță că vor fi adoptate prin asumarea răspunderii în Parlament. (Procedura evită dezbaterea, dar implică riscul demiterii Guvernului, potrivit Articolului 114 din Constituția României)
Împreună cu Ciolacu vor mai merge la Bruxelles:
Fiecare cu rolul său, deloc simplu. Marcel Boloș, de exemplu, va prezenta draftul celor două Ordonanțe de urgență pentru reducerea cheltuielilor bugetare și măsurile fiscale, despre care guvernul discută de aproape două luni, dar nu a reușit să le finalizeze.
PNL și PSD nu au ajuns încă la un acord asupra majorărilor de taxe și impozite, cum ar fi creșterea TVA chiar și până la 21%. În privința reducerii cheltuielilor bugetare, discuțiile sunt blocate din cauza numeroaselor contestări venite din partea celor direcț afectați.
Cele două ordonanțe vor fi finalizate după discuțiile de la Comisia Europeană.
Din informațiile Europei Libere, în Coaliția de guvernare, după discuții destul de încinse, s-ar fi căzut de acord pe mai multe măsuri, aceastea urmând a fi prezentate de ministrul Marcel Boloș la Bruxelles.
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a declarat marți, potrivit Agerpres, că susține impozitarea multinaționalelor pe cifra de afaceri și impozitarea profitului băncilor.
Argumentul lui Grindeanu a fost identic cu al premierului și altor miniștri: „Nu putem continua în acest mod, fiindcă nu vom respecta acea ţintă de deficit”.
Senatorul PSD, Daniel Zamfir, a scris entuziasmat pe Facebook că în coaliție s-a decis impozitul de 1% pe cifra de afaceri a multinaționalelor, dacă impozitul de 16% reprezintă mai puțin de 1% din cifra de afaceri. Evident, „meritul” îi aparține premierului Ciolacu.
„După negocieri extrem de dure premierul Ciolacu a impus în Coaliție impozitul de 1% pe cifra de afaceri pentru acele companii multinaționale care prin celebrul deja mecanism de optimizare fiscală exportau practic tot profitul în paradisuri fiscale. Dacă impozitul de 16% pe profit reprezintă mai puțin de 1% din cifra de afaceri, se plăteste 1% pe cifra de afaceri. Corect, nu-i așa?”, a scris senatorul PSD.
Cât privește reducerea cheltuielilor bugetare, aici lucrurile sunt mai complicate, pentru că guvernul și coaliția par să fi dat înapoi după ce măsurile anunțate au fost contestate de mai toți bugetarii.
Din informațiile Europei Libere, din cele 200.000 de posturi vacante în sistemul public ce urmau să fie reduse ar fi rămas puțin peste 100.000, cele din Armată și Ministerul de Interne urmând să fie exceptate.
În realitate ar putea să fie și mai puține, pentru că după ce au stat ani de zile cu aceste posturi neocupate, după anunțarea reducerii lor, ministerele le-au descoperit necesitatea și au dat drumul la angajări.
Nu există o evaluare a economiilor bugetare care ar rezulta din aceste măsuri. În realitate, după cum au explicat mai mulți economiști pentru Europa Liberă, efectul asupra bugetului va fi aproape nul. Aceasta pentru că majoritatea posturilor nu sunt bugetate, iar pentru cele bugetate, neocupate fiind, banii se întorc la finalul anului la buget. Nu în toate cazurile însă, de aici și nervozitatea unor instituții.
Pe hârtie au rămas și măsurile privind reducerea cu 20% a numărului de secretari și subsecretari de stat și scăderea de la 12 la 8% a numărului de posturi din administrația publică.
Măsura a fost anunțată la începutul lunii august de Marcel Ciolacu și Marcel Boloș, ministrul de Finanțe. Doar că, până acum, aceste reduceri de posturi au rămas la stadiul de vorbe, miniștrii neprezentând planurile care le-au fost cerute.
Nicolae Ciucă i-a avertizat pe miniștrii liberali că „cine nu face analiză serios de reducere a posturilor de șefi care nu se justifică și de stabilitate a unor salarii corecte pentru ei, pleacă acasă urgent”.
Miniștrii au primit termen jumătatea lunii septembrie să prezinte planurile de reduceri.
O misiune complicată va avea și ministra Muncii, Simona Bucura-Oprescu, cea care va trebui să se ocupe de lămurirea Comisiei Europene în privința legii pensiilor speciale.
La începutul lunii august, CCR a declarat mai multe articole neconstituționale, așa că legea trebuie să se reîntoarcă în parlament.
Problema e că va fi complicat de armonizat decizia CCR în ce privește pensiile speciale ale magistraților cu cerințele Comisiei Europene și Băncii Mondiale.
Un nou proiect de lege urma să fie făcut de Alina Gorghiu, ministrul Justiției, dar există prevederi declarate neconstituționale- recalcularea și impozitarea pensiilor în plată- care sunt practic imposibil de refăcut în sensul cerut de Bruxelles.
Așa cum a atras atenția Europa Liberă, în legea pensiilor speciale ale magistraților au fost de la bun început prevederi neconstituționale.
Un draft al noului proiect de lege sau al amedamentelor nu există încă, așa încât nu este clar ce va prezenta Simona Oprescu în discuțiile cu Comisia.
Din informațiile Europei Libere, s-au conturat următoarele soluții pentru principalele probleme ridicate de decizia CCR:
În ceea ce-l privește pe Adrian Câciu, acesta are de închis, până în 31 august, discuțiile cu privire la investitiile pe care trebuie sa le taie guvernul – 2 miliarde de euro din totalul celor 29,2 alocate inițial prin PNRR.
România are restanțe și la proiectele pe care trebuia să le trimită în cadrul Programului REPowerEU de eficiență energetică, în valoare de 4 miliarde de euro.
Contactat de Europa Liberă, ministrul Câciu a declarat că discuțiilor cu oficiali ai Comisiei Europene vor avea loc la Bruxelles în zilele de 28 și 29 august.
Principalele subiecte vizează modificarea PNRR, introducerea capitolului RePowerEU, aflat deja în analiza Comisiei, precum și stadiul cererilor de plată 3 și 4.
Source URL: https://romania.europalibera.org/a/guvern-ciolacu-bruxelles-deficit-pensii-speciale-/32561682.html