Demiterea Avocatului Poporului, criticată de Comisia de la Veneția. Analiști: Actuala putere procedează ca USL în 2012

Gianni Buquicchio atrage atenția că întreruperea mandatului Avocatului Poporului nu se poate face decât în condiții care sunt clar stipulate înPrincipiile de la Venețiaprivind protecția instituției Ombudsmanului. Aceste condiții se referă numai la criteriile esențiale de „incapacitate” sau „incapacitate de a îndeplini atribuțiile”, „conduită necorespunzătoare” sau „culpă ”, care trebuie interpretate „îndeaproape”, se spune în scrisoare.

O altă atenționare se referă la majoritatea parlamentară necesară pentru revocarea din funcție a Avocatului Poporului, care trebuie să fie „cel puțin egală cu, și de preferință mai mare decât cea stabilită pentru alegerea sa”.

„​Pentru a înțelege mai bine situația, v-aș fi recunoscător dacă ați avea amabilitatea să ne furnizați bazele și elementele juridice care au dus la această decizie grea, de a demite din funcție un Ombudsman în timpul exercitării mandatului său”, cere președintele Comisiei de la Veneția.

Sesizarea Comisiei de la Veneția a fost făcută de PSD, care a anunțat, săptămâna trecută, după ce în Parlament a fost votată revocarea din funcție a Renatei Weber, că va sesiza Curtea Constituțională, Comisia Europeană, dar și alte organisme europene.

Parlamentul a aprobat, miercurea trecută, revocarea cu 247 de voturi „pentru” și 32 de voturi „împotrivă” a Avocatului Poporului.

Protejarea instituției Avocatului Poporului de ingerințele și presiunile politice, ca și garantarea independenței acestei instituții-cheie în arhitectura unei democrații, sunt stipulate în cele 25 de Principii ale Comisiei de la Veneția, adoptate în mai 2019. La punctul 11 se precizează clar că „​Ombudsmanul va fi demis din funcție numai în conformitate cu o listă exhaustivă de condiții clare și rezonabile stabilite de lege”.

În aceste condiții, revocarea Avocatului Poporului este un act care trezește suspiciuni Comisiei de la Veneția, așa cum s-a întâmplat, de altfel, și în 2012, când parlamentul, dominat la vremea respectivă de USL (alianță formată din PSD și PNL), l-a demis peste noapte de Gheorghe Iancu. Comisia de la Veneția a luat atunci poziție, criticând modul în care acesta a fost demis și a recomandat „​stabilirea principiilor de bază ale statutului – inclusiv condiţiile de demitere – şi a competenţelor în Constituţie însăşi, în scopul de a proteja statutul independent al Avocatului Poporului”.

Aceste critici s-au regăsit ulterior și în rapoartele Comisiei Europene. Pe de altă parte, Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate ridicată de opoziție, considerând-o inadmisibilă. Decizia din 2012 a fost adoptată de CCR cu majoritate de voturi, Curtea fiind dominată de judecători favorabili partidelor aflate la putere, dar au existat totuși și două opinii separate, a lui Augustin Zegrean și a Iuliei Motoc.

„Curtea constată că revocarea din funcția de Avocat al Poporului a domnului Gheorghe Iancu nu vizează, prin natura juridică a hotărârii criticate, valori și principii constituționale, în sensul reținut de instanța de contencios constituțional prin Decizia nr. 727 din 9 iulie 2012 și, ca atare, această hotărâre nu poate fi supusă controlului de constituționalitate“, se spunea în decizia CCR.

Profesorul de drept constituțional Ioan Stanomir susține că în ultimii zece ani, începând din 2012, instituția Avocatului Poporului a fost permanent supusă tirurilor politice dintr-un singur motiv: posibilitatea de a contesta la Curtea Constituțională Ordonanțele de Urgență. Această competență „​a fost fatală Avocatului Poporului pentru că a introdus actul de politizare”, spune profesorul Stanomir, care consideră că Renate Weber, ca și predecesorul ei, Victor Ciorbea, a fost partizană, dar spune că actuala putere s-a grăbit cu demiterea ei fără a lua în calcul toate consecințele.

„​Este clar că dacă ne dorim să apropiem Avocatul Poporului de un model occidental al ombudsmanului, trebuie să gândim în primul rând dezangajarea lui din controverse politice și, în al doilea rând, securizarea și transparentizarea poziției Avocatului Poporului printr-un proces care să fie definit întotdeauna prin fair play, ceea ce nu s-a întâmplat, din păcate, în ultimii zece ani deloc”.

De fapt, susține Ioan Stanomir, actuala putere nu face decât să repete erorile pe care le critica la adversarii săi politici, iar din acest punct de vedere demiterea Renatei Weber „este un caz de manual”.

„​Partidele, în momentul în care ajung la putere ,intră în acest cerc vicios al repetării erorilor denunțate în cazul inamicilor politici. Cazul Avocatului Poporului este unul de manual, un caz-școală, pentru că doamna Weber va fi, probabil, înlocuită cu un alt client al actualei majorități și se va merge tot așa mai departe, perdantul fiind, bineînțeles, democrația”.

Dincolo de considerentele instituționale, Avocata Poporului, Renate Weber, a fost în mod clar o susținătoare a pozițiilor partidelor care au pus-o în funcție – ALDE și PSD, motiv pentru care și-a atras de-a lungul mandatului nenumărate critici privind lipsa de independență și imparțialitate.

Cu toate acestea, demiterea ei nu își găsește susținători nici printre analiștii politici. Ovidiu Voicu, de exemplu, consideră că actuala putere a făcut un abuz și că reperul nu poate fi „mineriada politică din anul 2012″.

„​În primul rând cred că a făcut un abuz împotriva statului de drept. Actuala majoritate a făcut exact ceea ce acuză de patru ani de zile că a făcut PSD: a pus instituții fundamentale ale statului de drept sub control politic. Făcând asta, a încălcat și Constituția, și legea. Iar faptul că a reacționat atât de repede Comisia de la Veneția mi se pare îmbucurător”.

„​Dacă reperul PNL și USR este contextul mineriadei politice a USL din 2012, e o uriașă problemă. Acela a fost un moment sinistru în istoria democrației din România, cum putem să spunem în 2021 că facem ca în 2012?”, afirmă Ovidiu Voicu pentru Europa Liberă.

Analistul politic atrage atenția că dacă actuala putere voia să-și respecte promisiunea electorală, trebuia să reformeze mai întâi instituția Avocatului Poporului și apoi să treacă la schimbări din funcție.

„​Dacă voiau să îndeplinească promisiunea electorală, mai întâi schimbau legea și puneau criterii clare pentru a avea un om integru și neutru politic. Puneau un criteriu de neutralitate politică, așa cum e în alte state, de exemplu, 10 ani nu a fost membru al niciunui partid. Ceea ce se întâmplă acum e că l-au dat afară pe cel pus de cei de dinainte și cine pică la algoritm îi ia locul”, susține Ovidiu Voicu.

PNL, USR PLUS și UDMR au a listă lungă de reproșuri și acuze la adresa Avocatului Poporului, nu neapărat însă în sensul celor cerute de Principiile de la Veneția.

Fabian Gyula (UDMR) este numele asupra căruia au convenit partidele din coaliție pentru funcția de Avocat al Poporului. Negocierile pentru această formulă nu au fost simple, pentru că și PNL își dorea postul.

Gyula Fabian este absolvent al Facultății de Drept a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (1994) și doctor în științe juridice în domeniul „Dreptului internațional public” (2001), bursier Herder al Universității din Viena și al Institutului Ludwig Boltzmann pentru drepturile omului din Viena. Acesta a fost și procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj.

Source URL: https://romania.europalibera.org/a/avocat-popor-comisie-venetia/31322376.html