Cooptarea PSD la guvernare a venit cu anunțul că formațiunea va cere renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), prin care România urmează să primească în următorii ani 29,2 miliarde de euro, bani europeni.
Banii pentru investiții vin cu unele condiționări, inclusiv reforme în domenii importante precum sistemul de pensii sau justiția. Deocamdată, singura modificare concretă pe lista actelor guvernamentale referitoare la PNRR este includerea, prin Ordonanță de Urgență, a agențiilor de dezvoltare regională (ADR) în gestionarea investițiilor din trei așa-numite „componente” ale PNRR: Sănătate, Educație, și Reforme sociale. Prevederea a fost cerută de șefii din teritoriu ai PSD, dar și de cei de la PNL.
Elena Calistru de la organizația Funky Citizens spune că există o inegalitate de performanță între cele opt agenții de dezvoltare regională, cu posibile consecințe asupra întregului plan de redresare și reziliență.
„Unele dintre aceste agenții au reușit, în timp, să își consolideze destul de mult și poziția și capacitatea de a face proiecte, de a lucra în parteneriat, de a informa și ajuta potențialii beneficiari. Din păcate însă, și aici este cea mai mare problemă cu acest model, aceste agenții sunt foarte inegale. Există câteva agenții care performează foarte bine, iar altele sunt aproape absente”, a declarat Elena Calistru.
În opinia acesteia, dacă în privința fondurilor europene de coeziune exista o autonomie a potențialilor beneficiari (primăriile, de exemplu) și aceștia puteam să depună cereri fără o implicare mare a ADR-urilor, în PNRR indicatorii nu sunt legați doar de partea financiară, rolul ADR-urilor devine mult mai important și nu mai există autonomia cvasitotală a potențialului beneficiar.
„Deci dacă ai un ADR slab, beneficiarul nu mai poate compensa cu forțe proprii. Iar aceasta este o problemă pentru că indicatorii pe care trebuie să îi respectăm prin PNRR sunt globali. Ce nu va merge la nivel micro afectează întregul plan. Nu mai ai ca până acum posibilitatea unor ajustări, a unor corecții financiare. Acum e afectat tot programul din cauza unor mici componente”. Banii următori sunt dați în funcție de indicatori de performanță stricți. E bine însă că autoritățile au renunțat la idee inițială de a implica ADR-urile și în partea de implementare a reformelor din PNRR.
Cele trei domenii în care se implica ADR-urile vizează elemente extrem de clare și concrete ale investițiilor din sănătate, educație și reformă socială.
Exemple de investiții PNRR în domeniul sănătății:
Exemple de investiții PNRR în domeniul educației:
Exemple de investiții PNRR în domeniul reformei sociale:
Nu toate agențiile au însă suficienți specialiști, atrage atenția Elena Calistru, iar PNRR vine cu o altă filosofie a cheltuirii banilor europeni, cu care profesioniștii care există în teritoriu nu au lucrat până acum. „Vor trebui angajați oameni, iar aici apare o problemă. Știu de cel puțin o situație de concursuri pentru ADR-uri unde existau suspiciuni că au fost anunțate posturile pe site după ce fuseseră selectați oamenii”.
În privința conducerii ADR-urilor, se remarcă longevitatea directorilor acestor instituții.
În opinia ia Elenei Calistru, esențială pentru succesul PNRR va fi posibilitatea de monitorizare transparentă a fiecărui pas din reforme și a fiecărei investiții. Organizațiile neguvernamentale așteaptă înființarea unui Comitet de monitorizare pentru PNRR în care să fie implicați și factori externi, obiectivi care pot contribui la evaluarea implementării programelor și la conturarea unei reacții rapide în cazul în care apare riscul ratării unui „jalon” din PNRR. România nu are încă pusă la punct platforma electronică, panoul de bord, în care să poată fi urmărite în timp real stadiul investițiilor și cel al reformelor.
Cele opt agenții de dezvoltare ale României funcționează în prezent în baza Legii 315 din 2004, care arată că acestea sunt „organisme neguvernamental, nonprofit, de utilitate publică, cu personalitate juridică, care funcţionează în domeniul dezvoltării regionale”.
În iulie 2020, guvernul Orban a emis o Ordonanță de urgență care descentraliza gestionarea fondurilor europene din Programul Operațional Regional. „Cele opt ADR-uri din regiunile de dezvoltare ale României capătă atribuţii şi rol de Autorităţi de Management, iar Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, va asigura în continuare coordonarea operaţională”, declara şeful Cancelariei premierului, Ionel Dancă.
Acum, agențiile primesc atribuții în gestionarea banilor din PNRR, putând să încheie contracte de finanțare și să efectueze plăți.
Numirea și eliberarea din funcție a directorilor ADR-urilor este decisă de un organism intitulat Consiliu pentru Dezvoltare Regională, din care fac parte președinți de consilii județene și consilieri locali.
Source URL: https://romania.europalibera.org/a/pnrr-agentii-dezvoltare/31610424.html