Ieșit slăbit după un an de guvernare alături de PSD și fără funcția de premier, PNL e nemulțumit și sfâșiat între trei grupări. Cine sunt acestea și ce opțiuni de viitor au liberalii?
Guvernarea comună alături de PSD, pierderea premierului în urma rocadei, concesiile făcute social-democraților, lipsa unui leadership, sunt câteva dintre problemele pe care PNL le are în față înaintea alegerilor din 2024.
În partid toate aceste chestiuni au creat nemulțumiri și au dus la apariția taberelor. Soluțiile acestora sunt complet diferite.
Rocada premierilor, prevăzută în protocolul coaliției PSD-PNL-UDMR și însoțită de renegocierea ministerelor, secretarilor de stat și șefilor de agenții, pune în dificultate PNL.
Echilibrul de putere dintre principalele două partide, și așa fragil în timpul guvernării Ciucă, se dereglează și mai tare. În defavoarea liberalilor, care au pierdut procente consistente în sondaje și încep să fie văzuți ca o anexă a PSD. O percepție care se va accentua în următorul an, dacă partidul nu face o schimbare de strategie.
Aceste lucruri au încercat să le explice unii liberali la discuțiile de dinaintea demarării negocierilor oficiale pentru formarea viitorului executiv, când partidul i-a dat mandat lui Nicolae Ciucă.
Acești liberali, mulți provenind din aripa ardeleană a partidului sau din anturajul fostului premier Florin Cîțu, sunt lideri cu tracțiune în partid, șefi de filiale sau parlamentari. E vorba de o grupare critică la adresa actualei conduceri și care ar dori o schimbare de strategie.
Dar nici această grupare nu este unitară, perspectivele și soluțiile sunt diferite, explică pentru Europa Liberă o sursă din PNL apropiată acesteia.
În timp ce unii dintre ei văd o resetare a relației cu PSD în sensul unei poziții mai critice, ceilalți sunt mai radicali și doresc ieșirea de la guvernare și ruperea coaliției.
Europa Liberă a vorbit sub protecția anonimatului cu mai mulți membri și lideri PNL și a concluzionat că în partid există trei curente/grupări.
Înainte de orice, în balanța viitoarelor decizii și poziționări ale tuturor grupurilor atârnă modul în care PNL reușește să negocieze cu PSD și să obțină ministerele pe care și le dorește, așa încât să nu intre în noul guvern slăbit.
Ultimele informații arată că negocierile sunt în impas, au fost suspendate de Marcel Ciolacu sub pretextul grevei profesorilor și al legii pensiilor speciale. Dacă problema grevei se poate rezolva în termen scurt prin discuții cu sindicatele, cea a pensiilor speciale e de durată ținând cont că la nivelul coaliției nu s-a ajuns la un consens.
Practic, PSD a aruncat în aer protocolul coaliției pentru că nu vrea să cedeze ministerul Transporturilor, iar Ciolacu îl vrea morțiș ministru pe Sorin Grindeanu. Dar PSD poate puncta ca imagine arătându-se preocupat de soarta oamenilor.
PNL cere ministerul Dezvoltării de la UDMR, care însă nu vrea să-l lase din mână. Normal, pentru unguri Dezvoltarea este perla coroanei din cele trei ministere pe care le dețin. La fel ar fi și pentru liberali, dacă pierd Transporturile.
Reducerea numărului de portofolii de la 20 la 18 ar fi justificarea perfectă pentru a lua un minister de la UDMR, de care PNL și PSD nu mai au neapărată nevoie pentru a face guvernul. Declarațiile venite pe diverse voci de la PNL sunt clare.
Din informațiile Europei Libere, UDMR va ceda în final și probabil va accepta oferta PSD de a prelua în schimbul Dezvoltării ministerul Fondurilor Europene, unul cu miză ridicată datorită banilor din PNRR. Doar că acesta revine liberalilor, iar Marcel Boloș are susținerea președintelui Klaus Iohannis.
Căile negocierilor sunt încurcate, dar lucrurile se vor rezolva în final pentru că, teoretic, nu există alternativă de guvernare. Dar spectacolul oferit este departe de a stârni aplauze.
Pentru liberali, cel mai important ar fi să păstreze Transporturile, pentru că ar fi și o demonstrație că reușesc să se impună în fața PSD. Ar fi și o bilă albă pentru tabăra Ciucă-Bode în fața criticilor din partid. Mandatul primit vorbește în primul rând de Transporturi, abia apoi se „flexibilizează” cu Dezvoltarea.
Strategiile celor trei grupuri de care am vorbit sunt volatile și se pot schimba în funcție de context. Dar în esență este vorba de a alege între certitudinea de a fi la guvernare alături de PSD, inclusiv după alegeri, și riscul de a rămâne în afara ei. Pe un alt palier este vorba despre pierderea sau păstrarea identității liberale.
Este o strategie care pleacă de la premisa că PSD și PNL vor guverna împreună și după alegerile din 2024, deci relațiile cu social-democrații trebuie să fie strânse și neconflictuale.
De altfel, la sfârșitul lui aprilie, premierul Ciucă a repetat în fața liberalilor din Iași că „singura formulă care poate să funcționeze”, inclusiv matematic, este coaliția cu PSD.
De aceea, Ciucă a îndemnat ca în campania electorală să se „mențină competiția” cu social-democrații, dar „să nu ne vorbim de rău, să nu ne jignim”.
Relația cu PSD ar putea merge de la acest tip de pact de neagresiune până la o alianță electorală punctuală pe plan local sau chiar națională.
Aceasta ar presupune susținerea în comun a unor candidați la alegerile locale, așa cum a arătat deja Europa Liberă, până la liste comune la alegerile parlamentare. Acest scenariu a fost discutat în interiorul partidului.
În plus, „Nicolae Ciucă ar putea redeveni premier în cazul în care Marcel Ciolacu câștigă funcția prezidențială cu ajutorul PNL, ceea ce pentru partid ar fi esențial”, explică pentru Europa Liberă o sursă din PNL.
„Nucleul nostru dur nu ne va părăsi, totdeauna vor avea ceva în jur de 10%, de unde e loc de creștere. Cel mai bun exemplu este felul în care partidul s-a redresat după USL”, ne spune aceeași sursă, care e de părere că pentru PNL alianța cu PSD este „șansa de a fi la putere încă patru ani”.
Această variantă presupune ca în următorul an PNL să facă opoziție reală la PSD, pe principiul „și la putere, și în opoziție”. În acest fel partidul si-ar putea reveni în sondaje și recâștiga încrederea electoratului nemulțumit de alianța cu PSD.
Decizia în privința strategiei pentru alegeri ar putea fi luată în funcție de scorul de la europarlamentare. Dacă scorul va fi unul satisfăcător, peste 20%, atunci PNL va merge în alegeri singur de pe poziții de adversitate cu PSD, dar acest lucru nu exclude o coaliție de guvernare ulterioară.
Scenariul ar putea include schimbarea lui Nicolae Ciucă de la șefia partidului, organizarea unui congres și găsirea unui alt candidat la președinție.
„Coaliția cu PSD ne-a fost utilă, guvernul a funcționat și a asigurat stabilitate, dar pentru partid nu a fost cea mai bună perioadă. E clar că e nevoie de o schimbare de strategie dacă nu vrem să dispărem sub pulpana PSD. Vedeți ce fac acum la negocieri, au dinamitat protocolul pentru Grindeanu, de parcă se termină lumea fără el. Trebuie să începem să fim mult mai critici și agresivi, să ne facem propria campanie fără să lăsăm impresia că facem blat cu PSD. Iar asta, după părerea mea a plecat de la Ciucă”.
Este scenariul care presupune ruperea coaliției cu PSD și ieșirea de la guvernare înaintea alegerilor, așa cum au procedat și social-democrații în 2008.
Fromula presupune și înlăturarea lui Nicolae Ciucă de la șefia PNL și găsirea unui candidat pentru prezidențiale.
„Din punctul meu de vedere, da, ieșirea de la guvernare e o soluție O spun asumat pentru că PNL pentru a crește și pentru a da soluții viabile României, inclusiv prin candidații pe care îi vom avea la alegerile care vor veni, va trebui să fie în adversitate cu PSD”. ( Robert Sighiartău- Europa FM)
Source URL: https://romania.europalibera.org/a/optiunile-pnl-riscuri-si-avantaje/32419053.html