Guvernul a reușit ca printr-o singură prevedere din „ordonanța trenuleț“ să amâne reforma bugetară cu șase luni, fiind astfel evitate demiteri de demnitari, eliminarea unor funcții de conducere sau comasarea de instituții, în timp ce măsurile pentru mediul privat sunt menținute.
„Ordonanța trenuleț“,
adică actul normativ prin care de obicei Guvernul adoptă o serie de derogări de
la aplicarea unor legi, a adus și o mare surpriză. Dacă informal Coaliția
transmisese că în ceea ce privește reorganizarea instituțiilor ar fi avut loc
amânarea doar în cazul ministerelor, adică termenul limită 31 decembrie 2023
fiind schimbat cu 30 iunie 2024, în forma apărută în Monitorul Oficial
articolul de lege duce la o schimbare totală a filosofiei.
Mai precis,
printre-un singur articol de lege, care se referă la patru prevederi din Legea
293/2023, pe care Guvernul și-a angajat răspunderea, tot demersul de reformă
bugetară e amânat până cel târziu la 30 iunie 2024, adică după alegerile
europarlamentare din 9 iunie 2024. În forma pusă în transparență publică pe 14 decembrie nici măcar nu exista vreo prevedere privind prorogarea vreunui termen la această lege.
Primul articol
care se referă la o amânare a reorganizării de instituții este cel care prevede
că absolut toate structurile de stat care primesc bani prin bugetul de stat,
bugetul asigurărilor sociale de stat, se autofinanțează, au finanțare mixtă sau
prin bani externi pot amâna modificările la nivel de funcții, de state de
plată. Prevederea vizează atât instituțiile de la centru, dar și instituțiile
locale – primării, Consilii Județene sau entități finanțate din bugetele
locale. Așadar, din start, orice instituție centrală sau locală poate amâna
reorganizarea până la jumătatea anului. De altfel, la nivel central, niciun
minister nu a trecut prin Guvern reorganizarea care ar fi fost consecința
normală a legii „austerității bugetare“.
A doua mare
prevedere pe speța amânărilor este cea referitoare la desființarea funcției de
șef birou, care potrivit Codului Administrativ se justifică mereu când există
minimum cinci posturi de execuție. Cele cinci posturi nu trebuie să fie
ocupate, adică poate exista organigramă cu trei posturi de execuție ocupate,
două vacante, iar o persoană să poată fi pusă șef birou. Potrivit estimărilor
guvernamentale, circa 30% din funcțiile de conducere ar fi avut loc prin
desființarea celei mai de jos funcții de conducere în structura administrativă.
O altă prevedere
care ajută mediul bugetar este cea legată de redimensionarea structurilor la
nivelul administrației. Pentru a reduce numărul de șefi, care bineînțeles că
aveau lefuri mai mari față de bugetari pe funcție de execuție, Coaliția
crescuse numărul de posturi minime pentru structuri ca șef serviciu, direcție
și direcție generală. Prin prevederile care acum sunt amânate până la 30 iunie
2024, pentru șef serviciu sau șef departament erau necesare minimum 10 posturi,
în timp ce pentru o direcție numărul minim era de 20 de posturi în subordine, iar
pentru o direcție generală – minimum 35 de posturi în subordine. În schimb,
pentru câteva luni, mai pot fi păstrare servicii sau departamente cu 7 posturi
minimum, o direcție – cu cel puțin 15 posturi, iar o direcție generală – cu 25
de posturi.
Nu în ultimul
rând, are loc împiedicarea comasării sau desființării de instituții, dacă
acestea nu au 50 de posturi minimum și dacă nu suprapun activitățile cu ale
alte instituții. Prevederea aceasta afecta mai ales instituțiile de cultură,
atât la nivel central, cât și local, dar și diferite entități la nivel local,
unde organigramele au un număr de angajați care de multe ori nu ajung la 50 de
posturi.
De altfel, zilele
acestea, în spațiul public, au apărut controverse legate de o situație la
Craiova. Primarul Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu, a propus desfiinţarea
Ansamblului Folcloric „Maria Tănase“, singurul ansamblu profesionist din
judeţul Dolj, şi a Casei de Cultură „Traian Demetrescu“, pentru a reduce
cheltuielile bugetare, urmând ca personalul să fie preluat de Teatrul pentru
Copii şi Tineret „Colibri“.
Taxele și
impozitele vor crește tot de la 1 ianuarie 2024. Crește TVA de la 5% la 9%
pentru locuințele sociale, „alimentele de înaltă valoare calitativă“ (adică
cele considerate de lux), panouri fotovoltaice, panouri solare termice sau alte
sisteme de încălzire de înaltă eficiență. Tot la fel va crește TVA pentru
concerte și festivaluri. De la 9% la 19% va fi mărită TVA la alimente cu zahăr
adăugat, precum și la berea fără alcool. La abonamentul la sălile de fitness va
crește de la 5% la 19%, precum și pentru parcuri de distracții și evenimente
sportive. Totodată, CASS-ul va fi plătit de toată lumea, inclusiv de angajați
din construcții, agricultură și industria alimentară.
De scutirea de impozit
vor mai beneficia doar IT-iștii și angajații din construcții și din industria
alimentară cu venituri sub 10.000 de lei brut. Microîntreprinderile vor fi
impozitate în trepte. Adică vor plăti impozit de 1% pe cifra de afaceri pentru
venituri de până la 60.000 de euro pe an, iar în cazul în care trec de această
sumă, impozitarea va fi de 3% din cifra de afaceri. Băncilor le va fi aplicat
un impozit de 2% pe cifra de afaceri în 2024 și 2025. În 2026 se va trece la o
impozitare de 1%. De asemenea, e introdusă o nouă taxă de 0,5% pe cifra de
afaceri pentru companiile de petrol și gaze.
Source URL: https://adevarul.ro/politica/mediu-bugetar-menajat-reforma-amanata-alegeri-2024-2325149.html