Bugetele locale au ajuns la venituri de 146 mld. lei: toţi se plâng că „nu sunt bani”, dar administraţia locală cheltuieşte anual o treime din bugetul general consolidat

♦ Când e vorba de cheltuielile publice, toţi ochii  sunt aţintiţi spre bugetul de stat sau spre bugetele asigurărilor şi rareori privirea se îndreaptă spre bugetele locale care au pe mână, anual, aproape o treime din toate veniturile bugetului consolidat ♦ O reorganizare administrativă ar diminua cheltuielile unei adminstraţii prea stufoase care plăteşte anual 55.000 de consilieri locali şi judeţeni, pe lângă cei 3.200 de primari şi preşedinţi de consilii judeţene, fiecare cu maşină şi şofer plătiţi de bugetul local.

Veniturile totale ale administraţiei locale din România au însumat 146 mld. lei, în 2023. Din această sumă, 74 mld. lei au fost venituri proprii, adică încasări din taxe locale şi amenzi, împreună cu cotele din impozitele naţionale, ca de exemplu impozitul pe venit. Veniturile la bugetul local au însemnat anul trecut 28% din veniturile bugetului general consolidat.

„Veniturile totale financiare au crescut de la 37,7 miliarde în 2016 şi s-au dublat. Am ajuns la 73 de miliarde în momentul de faţă ca venituri proprii. Totalul conţine toate sursele de intrare într-un buget, adică atât partea de cote, cât şi partea de impozit, taxe, sumele care vin din TVA şi subvenţiile. În 2016 am avut 74 de miliarde de lei la nivel general şi acum am ajuns la 145 de miliarde”, a arătat Mihai Tudorancea, managing director, Tud Group, compa­nie de consultanţă financiară, la emisiunea ZF Live.

Tud Group a realizat o analiză care a cuprins cele 3.228 de unităţi administrativ-teritoriale (UAT) şi veniturile lor. Tudorancea  a explicat că veniturile proprii la bugetul local sunt compuse din încasările din impozite locale pe proprietare, dar cea mai mare parte a acestor venituri sunt cote din impozitul pe venitul persoanelor fizice şi juridice, care activează pe raza localităţilor respective.