Pacienţii care ajung în stadii incipiente ale bolii la medic au o şansă în plus la un tratament mai rapid, iar sistemul de sănătate poate face economii semnificative. Totuşi, prevenţia rămâne în continuare un deziderat pe hârtie în domeniul sanitar, în contextul în care pacienţii nu au un traseu clar în sistem, sunt trimişi de la un spital la altul şi nu există în mod transparent o analiză asupra rezultatelor, făcută la nivel centralizat.
„Există investiţii în echipamente medicale, care sunt cel mai des menţionate. Dar există şi investiţii care se referă la prevenţie, un domeniu despre care se vorbeşte mult şi se face relativ puţin. Prevenţia are marele avantaj că poate produce un beneficiu mare cu costuri mai mici. Ea poate preveni boala sau poate preveni formele avansate de boală“, a spus dr. Bogdan Valeriu Marţian, director medical, Spitalul Clinic Sanador, prezent la conferinţa ZF Health & Pharma Summit 2024.
Partenerii celei de-a 13-a ediţii a evenimentului ZF dedicat sănătăţii au fost Ecolab, HTSS, Sanador, Sofmedica, Clinicile Affidea, Agista, Alkaloid, Bondoc & Asociaţii, B.Braun, Dona.Logistică, Eli Parks, EY, GNP, Inetum, IQVIA, Johnson & Johnson, Newpharma, Medima, Novartis, PwC, Regina Maria, Sandoz, Siemens Healthineers, Stada, Terapia, UCB, UNSAR, Viatris, Vitema, Zentiva, BPT.
„La pacienţi de peste 60 de ani am facilitat accesul pentru depistarea precoce a demenţei, osteoporozei, melanomului malign, a cancerului. Numărul de pacienţi depistaţi a crescut mult. Depistarea precoce este bătălia numărul 1 a fiecărui om din sistemul de sănătate“, a spus medicul Valeria Herdea, preşedinta Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.
Valeria Herdea, preşedinte, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate
► Este greu să răspunzi de un sistem de sănătate şi să-l faci perfomant, să pui oameni cu diverse capacităţi să lucreze împreună şi să reuşeşti să implementezi ce îţi doreşti când te loveşti de resursele financiare.
►Una dintre marile provocări ale sistemului medical este cum să finanţezi corect în limita bugetului alocat, pentru ca fiecare furnizor sau fiecare pacient asigurat să poată beneficia echitabil de servicii la timp.
►Am eliminat reţeta pe format de hârtie, acum se poate ridica de oriunde din ţară. La biletul de trimitere şi la concediul medical mai avem de aşteptat.
Dr. Bogdan Valeriu Marţian, director medical, Spitalul Clinic Sanador
► Am investit mult în chirurgia cardiacă. Anul acesta am operat 29 de copii cu malformaţii congenitale. Există şi investiţii pe prevenţie, un domeniu despre care se vorbeşte mult şi se face relativ puţin.
► România urmează în educaţie modelul francez, combinat cu cel sovietic şi parţial cu cel anglo-saxon. Ar trebui să ne creăm propriul model şi să construim un sistem educaţional performant.
Vlad Ardeleanu, CEO, Medima Health
► Am început cu o strategie de preţ mic, pentru că vrem să fim mai accesibili. Apoi am văzut din partea CNAS dorinţa de a intra pe piaţa prevenţiei oncologice şi din 2024 decontează servicii de prevenţie oncologică.
► Cele mai mari provocări sunt atragerea oamenilor, mai ales personal medical auxiliar. Ne uităm la clinici modulare mici, plasate în inima cartierului.
Şerban Semeniuc, legal & corporate affairs director, Regina Maria
► Am investit în tehnologie, chirurgia robotică este punctul la care toate spitalele trebuie să ajungă. Noi am pus chirurgie robotică în toate spitalele din ţară la acest moment.
► Avem în jur de 800.000 de abonamente şi nu mai sunt doar un instrument al corporatiştilor, aproape jumătate din abonaţii noştri nu sunt lucrători TESA, ci blue-collar, oameni din întreprinderi, din producţie, care duc în spate economia.
► Am văzut că pacientul îşi doreşte o clinică mare, cu toate serviciile înăuntru, unde să rezolve de toate. Noi am deschis clinici foarte mari, cu 30-40 de cabinete.
Oana Vasile, director Cancer Care, Affidea România şi Ungaria
► Din aprilie 2020 avem în spate un fond de investiţii, şi ne aflăm în plin proces de expansiune la nivelul ţării prin extinderea cu noi clinici, dar şi prin upgrade la cele existente.
► Oferim servicii decontate atât pe ambulatoriu, cât şi pe tratament, în principal pe zona oncologică.
► Resursa umană este provocarea momentului. Focusul nostru este pe dezvoltarea unor programe interne de dezvoltare profesională.
Claudia Oanea, managing director, Siemens Healthineers Romania
► Am început să aducem aparatură de ultimă generaţie în spitale şi clinici, dar instruirea personalului se face prin colaborare, nu printr-o formă legală. Nu avem cadrul legislativ să facem parteneriate cu universităţile de stat.
► Dacă nu vom putea ajuta cadrele medicale să se dezvolte, să le arătăm ce înseamnă tehnologie, nici rezidenţiatul, nici munca de zi cu zi nu-i vor putea ţine la nivelul tehnologiei.
Dragoş Dărăbuţ, senior investment manager, Agista
► Am investit în reţeaua Centrokinetic şi avem 8 clinici până acum. Este o piată nişată, fragmentată, iar nivelul serviciilor nu este încă foarte ridicat.
► În doar şapte luni, reţeaua Centrokinetic s-a extins cu cinci clinici la nivel naţional, ajungând să deţină în prezent patru clinici în Bucureşti, două la Braşov, o clinică la Cluj-Napoca şi una la Timişoara. În momentul intrării Agista în acţionariatul reţelei, aceasta avea 3 clinici în Bucureşti.
► Vrem şi alte investitii în sănătate. Ne uităm la pieţele de îngrijire copii, adulţi, bătrâni, dar şi la alte zone. Avem tichete de 5-7 mil. euro la fond pentru investiţii şi căutăm oportunităti.
Geanina Durigu, CEO, Monza Ares
► Din păcate, în România, se nasc anual peste 1.000 de copii cu malformaţii cardiace, iar accesul la chirurgie este destul de limitat. Părinţii caută soluţii de tratament în afara ţării. Am operat anul acesta 30 de copii.
► Avem două centre în Bucureşti, două în Constanţa, spital la Cluj şi trei centre de ambulatoriu. La Tulcea avem parteneriat public-privat şi vom avea şi la Târgu Jiu.
Ioan Simion, fondator, Sanconfind
► Natalitatea scade, maternitatea merge din ce în ce mai prost financiar. Medical, însă, pacientelele noastre sunt mulţumite; lucrurile au stat foarte bine. Problema este cum să rezolv rentabilitatea maternităţii.
► Cel mai complicat mi se pare că, deşi avem 90 de paturi, pentru spitalizare continuă nu am obţinut paturi finanţate prin decontare de la CNAS. Spitalele de stat au mii de locuri, iar nouă ne-au dat cu greu patru paturi finanţate.
► Ortopedia, recuperarea medicală, dermatologia, chirurgia vasculară merg foarte bine.
Alina Ciocoiu, medic pediatru, cabinet privat Fam Ped Medical
► În ambulatoriile de specialitate, adresabilitatea în cabinete, pe baza trimiterilor de la medicul de familie, este foarte mare.
► Medicii trebuie să facă educaţie sanitară părinţilor, un aspect foarte important. Părinţii, la primul copil, sunt foarte speriaţi şi apelează la serviciile de la urgenţă, iar de cele mai multe ori problemele pot fi rezolvate acasă.
Marina Udroiu, business intelligence lead, MedLife
► Natalitatea a început să scadă şi primul semnal serios a fost în 2020. În următorul an s-a menţinut trendul descrescător. Problema nu este doar în România.
► Franţa este pe primul loc la rata de fertilitate. Nu există un singur factor care a dus la scăderea natalităţii. În Franţa se oferă nu doar suport financiar, ci şi facilităţi şi servicii familiilor de copii.
► Un aspect important pentru a lua decizia de a face copil este cum se împart treburile casnice. În Europa de Est 70% din femei se ocupă de treburile casnice, arată un studiu al Băncii Mondiale, iar acest lucru este ca şi cum ai creşte doi copii.
Ana Maria Marian, managing director, Enayati Medical City
► Concierge medical este un medic de familie ideal, care nu este încărcat de hârtii. Fiecare pacient are un medic care-i urmează traseul medical cap-coadă, iar asta aduce eficienţă.
► Pacientul trebuie să fie trimis la medicul care-i rezolvă problema de un alt medic şi nu să meargă de capul lui.
► Când mă uit la sistemul medical am impresia că vrem să construim o casă mare şi frumoasă pe o temelie şubredă.
Dorin Preda, director executiv, MedLife
► Trebuie să trecem din paradigma unei ţări care pune preţ pe a trata în cea în care punem preţ pe prevenţie. Este un lucru care nu se poate face peste noapte, toată lumea trebuie să depună un efort, toţi jucătorii trebuie să se implice.
► Avem 875.000 de abonaţi în prezent, iar abonamentul variază între 2 euro şi 30 de euro.
► Pacientul viitorului se află la uşa noastră deja. Este un pacient care pe lângă calitate, îşi doreşte să fie permanent informat despre procesul de îngrijire prin care trece.
Bogdan Pană, director de cercetare şi dezvoltare, Spitalului Ovidius Clinical Hospital (OCH)
► În aprilie 2023, am deschis al doilea spital, iar anul acesta am făcut o an aliză pe morbiditatea migrantă pe zona de cardiologie şi oncologie, în zona de sud-est şi din Constanţa către Bucureşti. În urma analizei, am constatat că numărul pacienţilor în cardiologie şi oncologie care pleacă spre Capitală a scăzut cu un sfert.
► Afacerile de anul acesta vor trece de 100 de milioane de euro cu cele două unităţi.
Şerban Udrea, project manager, Medisprof
► Investiţiile şi iniţiativele pe zona de oncologie vin în principal din mediul privat: deschiderea către nou, către inovaţie.
► Aparatura medicală, de imagistică în principal, are anumite limitări. Ca să creşti calitatea şi productivitatea trebuie să cauţi alte soluţii, iar noi le-am găsit în zona de inteligenţă artificială.
► Este dificil să vorbim despre un sistem AI care să preia multe din task-urile unui imagist, dar cu siguranţă acesta îi va uşura viaţa.
Robert Chiţan, director operational, Gral Medical
► În ambulatoriu avem puţini pacienţi. Ulterior, diagnosticarea permite tratamentul în acelaşi loc şi ne vin pe parcurs pacienţi de la spitalele de stat, din sistemul privat, dar şi din străinătate.
► Când noi am început cu tratamentele oncologice nici nu se ştia ce înseamnă decontare de la stat pe radioterapie. Ulterior, am făcut lobby pentru decontare şi acum există.
► La noi se decontează 100% toate serviciile. Decontarea în ambulatoriu pentru o consultaţie este de 130 de lei.
Alexandru Ciuncan, preşedinte şi director general, UNSAR
► UNSAR a lansat un proiect care să permită spitalelor publice să beneficieze de indemnizaţii plătite prin asigurări medicale de sănătate. Avem discuţii avansate cu două spitale mari şi există deschidere să putem să ne ducem către mai multe spitale.
► Ideea este să te duci cu poliţa de asigurare voluntară de sănătate şi să o utilizezi ca asigurat într-o unitate publică. Avem deja 800.000 de persoane asigurate în România, dar nu pot deconta asigurarea la spitalele de stat, aceasta este problema. Legislaţia nu interzice, dar nu există un cadru administrativ care să ne spună cum să facem concret acest lucru.
Adrian George Popa, preşedinte, Agenţia Naţională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate – ANDIS
► Cele trei spitale regionale, de la Iaşi, Cluj şi Craiova, trebuie finalizate în 2028. La Iaşi evaluăm ofertele pentru lucrări, iar în ianuarie vom avea câştigătorul. Data de deschidere a ofertelor la Craiova este 7 octombrie şi 21 octombrie la Cluj.
► Licităm doar partea de execuţie. Planificarea contractelor în derulare nu indică nicio întârziere. Costurile sunt 3.000 euro/mp, sub preţurile din alte ţări.
Mihai Chirica, primarul Iaşiului
► O asemenea investiţie are un rol strategic nu numai în deservirea directă a investitorului (Ministerul Sănătăţii), dar şi pentru economia locală şi regională, şi pentru pregătirea pe termen lung a noii reforme sanitare din România.
► Odată cu construcţia celor trei spitale regionale, sistemul sanitar local va avea un suflu nou în reorganizarea sistemului medical.
Adrian Marinescu, director medical, Institutul Matei Balş
► Avantajul în sistemul de sănătate privat este că acolo salariile pot fi stabilite după performanţă, dar la stat întrebarea este ce faci cu asistenţii medicali, cu cei care lucrează în ATI, în sectoarele care sunt cu probleme, cu infirmierele, cu brancardierii. Lipsa resursei umane va fi foarte greu de echiblirat în anii care urmează.
► Există performanţă în sistemul medical, dar ea trebuie îmbunătăţită constant.
Prof. univ. dr. Adrian Cotîrleţ, manager, Spitalul Clinic Municipal de Urgenţă Moineşti
► Doar 15% din cererile de servicii medicale din cadrul Spitalului Clinic Municipal de Urgenţă Moineşti provin din municipiul Moineşti, în timp ce 85% sunt solicitări venite de la pacienţi din judeţul Bacău şi alte judeţe din ţării.
► Secţia de chirurgie generală a spitalului este a şasea secţie din România în care s-au implementat operaţiile laparoscopice.
► În prezent avem 43 de secţii şi compartimente. Spitalul are 414 paturi şi 101 medici.
General maior prof. univ. dr. Florentina Ioniţă Radu, director general şi comandant, Spitalul Militar de Urgenţă
► Vizavi de abonamentele la sistemul privat, cred că oamenii sunt captivi. Dacă durează trei luni să te programezi la privat, de ce e mai bun abonamentul la sistemul privat decât să mergi la stat?
► Robotica este viitorul, dar nu numai pentru chirurgie, ci şi pentru neurochirurgie. Suntem în dezvoltare şi este un trend pe care ne dorim să-l ţinem.
► E foarte important să dezvoltăm îngrijirile paleative, pentru că aici suntem deficitari.
Istvan-Peter Laszlo, director medical, Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuţă“, Cluj-Napoca
► Avem un spital vechi şi ne luptăm să facem circuite funcţionale, să avem o performanţă mai bună.
► Noi facem tot posibilul să excelăm pe cercetare şi dezvoltarea părţii de oncologie. Am avut 28.000 de spitalizări şi internări continue anul trecut.
► Incidenţa cancerului a crescut foarte mult în ultima perioadă. Lucrăm la capacitate maximă să putem să creştem numărul de pacienţi trataţi la nivelul instituţiei noastre.
Oana Gheorghiu, fondatoare, Asociaţia Dăruieşte Viaţă
► România are nevoie de o nouă lege a sănătăţii, deoarece actualul cadru legislativ, adoptat în 2006 şi modificat în repetate rânduri, a devenit tot mai incoerent şi ineficient.
► Ajutăm Spitalul Marie Curie şi cu mentenanţa. Ştim exact ce înseamnă partea de costuri pentru un spital şi cât de împovărător poate să fie.
► Am dezvoltat proiectul cu ideea de a face un spital de oncologie, dar am reuşit să facem un spital care are 12.000 mp, şi care pe lângă oncologie include chirurgie, neurochirurgie, terapie intensivă.
Carmen Uscatu, fondatoare, Asociaţia Dăruieşte Viaţă
► Asociaţia Dăruieşte Viaţă urmează să construiască o nouă clădire în cadrul Spitalului Marie Curie din Bucureşti, unde va exista un campus medical pentru cercetare, dar şi spaţii de cazare pentru cei care nu au nevoie de internare continuă.
► Pentru prima dată în România există un loc în care copilul bolnav de cancer poate să fie tratat multidisciplinar. Există infrastructura pentru aşa ceva într-un singur spital.
Mugur Ardelean, manager, Spitalul Universitar de Urgenţă Elias
► Avem investiţii continue în echipamente, dar investim în infrastructură. La Elias cea mai veche clădire e din 1936. Ne gândim la o clădire nouă şi suntem în faza de studiu de fezabilitate.
► Avem performanţă în sistemul public şi ar trebui să facem cunoscute actele medicale de excepţie care se fac în spitalele de stat. O altă problemă este comunicarea cu pacientul.
Prof. Dr. Alexandru Ulici, medic primar, profesor doctor ortopedie pediatrică, manager, Spitalul Grigore Alexandrescu
► E un dezechilibru. Primim pacienţi de peste tot, inclusiv din centre universitare, care îşi declină competenţa.
► Nu deficitul de personal medical e problema noastră, ci al personalului TESA şi remuneraţia lor. Directorul de achiziţii are 6.000 lei net. Şi lucrează lunar cu achiziţii de peste 1 milion euro. Greu să motivezi pe cineva să răspundă pentru 1,5 mil. euro.
Leonard Azamfirei, rector, UMF Târgu-Mureş
► Susţin ideea de centre medicale universitare care să acopere şi partea de educaţie şi cea de tratament. Cele două sisteme, public şi privat, trebuie să îşi asume şi responsabilităţile şi beneficiile serviciilor medicale.
► Nu putem avea mai mulţi medici pentru că nu avem infrastructură pentru medici rezidenţi. Avem aceeaşi reţea medicală din 1990. O soluţie ar fi instruirea şi în privat a medicilor rezidenţi. E nevoie de reglementări legislative.
Cosmin Alexandrescu, preşedinte, Asociaţia Medicilor de Ambulator
► Există circa 11.000 de medici de ambulatoriu, dintre care 5.000 de medici în ambulatoriile private şi 2.000-3.000 de medici în cele de spital.
► Pacienţii care vin în ambulatoriile private care au contract cu CNASS nu plătesc. Dar există o aglomerare a acestor specialişti în mediul urban. Avem un sistem foarte dezechilibrat. Nu doar geografic, sau public-privat sau pe specializări.
Dr. Silvia Preda, chirurg cardiovascular, Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca
►Sunt medic chirurg şi am nevoie de o echipă de oameni foarte bine pregătiţi. Pregătirea o fac la locul de muncă. De exemplu, asistenţi perfuzionişti, care operează aparatul care înlocuieşte inima în timpul operaţiei.
► România stă foarte bine la educaţia tinerilor şi trebuie să îi motivăm. Când am făcut eu rezidenţiatul, majoritatea colegilor mei voiau să plece. Lucrurile s-au schimbat.
Lazlo Lorenzovici, consultant în sănătate
► Eficienţa internă a unui furnizor va determina dacă el se situează sub costul mediu sau va face profit.
► Spitalele publice sunt în faţa privaţilor în ceea ce priveşte cunoaşterea costurilor. Privaţii au preferat să scumpească actul medical, decât să eficientizeze costurile.
► Spitalul public nu are opţiunea să crească preţul dacă nu se încadrează în buget şi acumulează datorii.
Source URL: https://www.zf.ro/special/zf-health-pharma-summit-ziua-2-managerii-antreprenorii-sistemul-22495031