Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: AP: Victoria democraţilor din SUA a fost clară. Viitorul partidului nu este

Rodica Condurache
9 nov 202611 vizualizări

Victoriile categorice care au făcut ca democraţii să aibă cea mai solidă majoritate din Congres din ultimele decenii au contribuit prea puţin la rezolvarea dezbaterii pe termen lung din cadrul partidului cu privire la identitatea sa şi la valorile pe care ar trebui să le reprezinte, scrie The Associated Press (AP).

Câştigătorii alegerilor de marţi au acoperit întregul spectru ideologic, de la veterani ai establishmentului până la outsideri politici. Progresiştii au obţinut victorii decisive în cursele pentru Senat din Michigan şi Maine, alături de victorii în curse intens disputate pentru Camera Reprezentanţilor. Democraţii mai moderaţi au înregistrat victorii surprinzătoare în bastioane republicane precum Kansas şi Carolina de Sud, în timp ce au câştigat Carolina de Nord şi şi-au păstrat poziţia în Georgia.

Rezultatele au oferit facţiunilor rivale din cadrul partidului motive să creadă că abordarea lor a fost cea corectă, ceea ce ar putea adânci dezbaterea privind modul în care democraţii ar trebui să-şi gestioneze noile majorităţi din Congres şi să se poziţioneze pentru alegerile prezidenţiale din 2028. “Alegerile de la jumătatea mandatului sunt în primul rând un referendum asupra partidului aflat la putere”, a declarat pentru Associated Press senatorul Chris Van Hollen, un democrat progresist din Maryland. “Dar trebuie să fim clari că acest lucru nu se traduce automat în sprijin pentru democraţi. Trebuie să câştigăm sprijinul alegătorilor”, a arătat el.

Se preconizează că lupta mai amplă privind direcţia partidului va fi esenţială în cadrul viitoarelor alegeri primare pentru prezidenţiale, când un grup potenţial numeros de candidaţi va concura pentru a defini ce ar trebui să reprezinte democraţii după cel de-al doilea mandat al lui Trump.

“Cred că această dezbatere se va desfăşura în 2028 şi ar trebui să aibă loc o confruntare ideologică”, a declarat reprezentantul din California, Ro Khanna, care a afirmat că îşi va petrece sărbătorile reflectând asupra propriilor ambiţii prezidenţiale.

Progresiștii, pe cai mari

Progresiştii aveau miza foarte mare la alegerile de la jumătatea mandatului prezidenţial, în special în cursele pentru Senat din Michigan şi Maine, unde candidaţii au concurat pe baza unor platforme vădit progresiste, în ceea ce se preconiza a fi cele mai cruciale curse pentru Senat.

În Michigan, Abdul El-Sayed – care a fost susţinut încă de la început de senatorul Bernie Sanders şi la care s-a alăturat târziu în campanie deputata Alexandria Ocasio-Cortez – a câştigat în mod convingător într-unul dintre cele mai importante state indecise ale ţării. O mare parte a campaniei sale a fost dusă împotriva establishmentului democrat, principalul său adversar fiind susţinut de liderul democraţilor din Senat, Chuck Schumer. De asemenea, el a avut la dispoziţie un buget de campanie semnificativ mai mic atât în alegerile primare, cât şi în cele generale.

În Maine, progresistul Troy Jackson a învins-o pe senatoarea republicană de lungă durată Susan Collins, după ce a intrat târziu în cursă. Alţi progresişti au câştigat, de asemenea, în întreaga ţară în cursele disputate pentru Camera Reprezentanţilor, printre care Will Lawrence din Michigan şi Randy Villegas din California, care au câştigat, de asemenea, alegeri primare democrate dificile.

Atât El-Sayed, cât şi Villegas au precizat clar în interviurile acordate AP că nu intenţionează să se retragă odată ajunşi la Washington. “Intenţionez să fiu genul de senator care am fost ca şi candidat. Să merg acolo şi să impun discuţia despre cine suntem şi cine vrem să fim”, a spus El-Sayed.

Villegas a remarcat că progresiştii “a trebuit să învingă propriul partid”, afirmând că acest lucru arată că atunci când va ajunge în Congres, nu se va duce acolo pentru a îndeplini ordinele vreunui partid politic sau lider”.

Victorii importante și pentru moderați

Dar şi democraţii mai moderaţi au obţinut victorii importante, în special în cursele pentru funcţia de guvernator din statele indecise. David Crowley l-a învins pe republicanul Tom Tiffany cu aproximativ 8 puncte procentuale în Wisconsin, în timp ce Jocelyn Benson a câştigat cursa pentru funcţia de guvernator din Michigan cu aproape 11 puncte – cu aproape patru puncte mai mult decât marja de victorie a lui El-Sayed.

Sondajul AP în rândul alegătorilor a arătat că moderaţii au reprezentat o pondere mai mare în coaliţia câştigătoare a democraţilor decât în alegerile recente. Aproximativ jumătate dintre alegătorii care au susţinut candidaţii democraţi la Camera Reprezentanţilor s-au identificat ca moderaţi, comparativ cu aproximativ 4 din 10 în alegerile din 2024, 2022 şi 2018. În cursele cheie pentru Senat care s-au înclinat în favoarea democraţilor, inclusiv în Kansas, Iowa şi Carolina de Nord, moderaţii au reprezentat aproximativ jumătate din alegătorii candidaţilor câştigători. Totuşi, sondajul a evidenţiat şi o diviziune ideologică în cadrul coaliţiei democratice. Aproximativ o treime dintre alegătorii care au susţinut candidaţii democraţi s-au identificat ca socialişti democraţi, inclusiv puţin sub jumătate dintre cei cu vârste cuprinse între 18 şi 29 de ani, comparativ cu un sfert dintre alegătorii cu vârsta de 65 de ani şi peste.

Rahm Emanuel, fostul congresman şi şef de cabinet al Casei Albe, care ia în considerare în mod deschis o candidatură la preşedinţie în 2028, a susţinut că democraţii ar trebui să acorde o atenţie deosebită candidaţilor care au câştigat locuri deţinute anterior de republicani. “Oamenii care transformă statele roşii în albastre sunt cei care asigură majoritatea”, a declarat Emanuel într-un interviu. “Aşa că ar fi bine să le acordaţi atenţie”, a îndemnat el.

Diversitatea de ideologi

Diversitatea ideologiilor şi opiniilor se va manifesta direct în noul Congres. Liderul democraţilor din Camera Reprezentanţilor, Hakeem Jeffries, şi Schumer au obţinut amândoi majorităţile pe care le-au urmărit. Însă aceste victorii vin cu provocarea de a conduce grupuri parlamentare ideologic diverse, care includ unii membri care au făcut campanie împotriva conducerii lor.

Deşi se aşteaptă ca atât Schumer, cât şi Jeffries să câştige un nou mandat în calitate de lideri, dezbaterea pe această temă a început deja. “Părerea mea este că trebuie să avem o discuţie completă şi sinceră”, a spus Van Hollen când a fost întrebat despre susţinerea lui Schumer. “Oricine candidează la funcţia de lider ar trebui să poată prezenta o viziune clară despre modul în care vom folosi această putere”, a adăugat el. La fel, nici El-Sayed nu s-a angajat în vreun sens, spunând că va aştepta să vadă “cum arată opţiunile”. El a adăugat că “este nevoie de o nouă conducere”.

Chiar şi cu controlul asupra ambelor camere, democraţii se vor confrunta cu limite ale puterii lor. Trump îşi păstrează dreptul de veto, pe care a ameninţat deja că îl va folosi, în timp ce democraţii vor dobândi puteri extinse de supraveghere şi de citare în instanţă. Însă liderii din Congres vor trebui, de asemenea, să concilieze cererile unei aripi progresiste extinse cu cele ale Coaliţiei Noilor Democraţi, mai moderate, şi ale Coaliţiei Blue Dog, conservatoare din punct de vedere fiscal. Întrebat miercuri despre apelurile venite dinspre stânga de a promova programul “Medicare pentru toţi”, Jeffries a subliniat, în schimb, punctele de acord. “Ceea ce cred că susţinem cu toţii – progresiştii, Noii Democraţi şi Blue Dogs – este să acţionăm cu hotărâre pentru a anula reducerile de la Medicaid şi să acţionăm cu hotărâre pentru a prelungi creditele fiscale din cadrul Legii privind îngrijirea medicală accesibilă”, a spus el.

Christina Bohannan, noua membră a Camerei Reprezentanţilor care a învins-o pe republicana Mariannette Miller-Meeks într-o circumscripţie electorală disputată, a declarat miercuri că este încântată să afle că majoritatea democraţilor care se alătură noii majorităţi din Camera Reprezentanţilor se concentrează pe reducerea costurilor, mai degrabă decât pe “jocuri politice”. Atât timp cât colegii democraţi rămân concentraţi pe accesibilitatea serviciilor medicale, “ne vom înţelege de minune”, a spus ea. “Oamenii din circumscripţii precum a mea, care sunt foarte eterogene din punct de vedere politic, sunt extrem de sătui de politica de rutină”, a spus Bohannan.

Cu alegerile prezidențiale la orizont

Chiar înainte ca rezultatele alegerilor pentru Senat din Alaska şi Mississippi să fie cunoscute, potenţialii candidaţi la preşedinţie din 2028 organizau conferinţe telefonice cu jurnaliştii pentru a-şi prezenta viziunile privind viitorul partidului – sau, în cazul guvernatorului statului Illinois, JB Pritzker, se îndreptau spre Washington pentru a-şi expune punctele de vedere. Pritzker a vorbit joi la Center for American Progress, la o zi după ce a prezentat o agendă politică în 200 de puncte pentru viitorul Congres democrat, care solicită inversarea politicilor administraţiei Trump şi extinderea accesului la servicii medicale.

El a spus că doreşte ca noul Congres să contribuie la reducerea costurilor pentru consumatori, fără a renunţa la audierile de responsabilizare şi la anchetele privind administraţia Trump. Pritzker nu a abordat tema diviziunii din interiorul partidului.

Van Hollen a declarat că “testează terenul” în vederea unei candidaturi în 2028 şi a afirmat că alegerile au scos la iveală o “dorinţă de a se uni în spatele unei agende mai populiste”. “Această dezbatere care se declanşează odată cu aceste alegeri cu privire la viitorul Partidului Democrat va determina dacă democraţii vor fi aleşi la Casa Albă”, a mai spus Van Hollen.

Alegătorii din California resping propunerea de impozit unic pe averea miliardarilor

Alegătorii din California au respins propunerea de impozitare cu 5% a averii nete a miliardarilor, oferind o victorie liderilor din sectorul tehnologic, care au investit sute de milioane de dolari pentru a împiedica adoptarea acestei măsuri. Respingerea Propunerii 40 reprezintă, de asemenea, un eşec pentru progresiştii care doresc impozitarea averii celor extrem de bogaţi, relatează France24.

Alegătorii din California au respins o taxă, prima de acest gen la nivel naţional, aplicată averii nete a miliardarilor, în urma unei lupte electorale controversate care a generat cheltuieli uriaşe din partea unor lideri proeminenţi din domeniul tehnologiei, dornici să împiedice creşterea impozitelor lor. Eşecul măsurii reprezintă o victorie pentru liderii democraţi care s-au opus acesteia, inclusiv guvernatorul Gavin Newsom, care ar putea candida la preşedinţie în 2028.

Criticii acestei taxe, cunoscută sub numele de Propunerea 40, au afirmat că aceasta i-ar fi determinat pe contribuabilii extrem de bogaţi să părăsească statul.

Majoritatea californienilor votează prin poştă, iar orice buletin de vot ştampilat până în ziua alegerilor şi care ajunge în termen de o săptămână este luat în calcul, ceea ce înseamnă că, adesea, este nevoie de zile sau chiar săptămâni pentru ca rezultatele alegerilor strânse să fie stabilite. Agenţia Associated Press a stabilit luni că opţiunea „nu” a primit suficiente voturi pentru a câştiga.

Tabăra „nu” a strâns aproximativ de 10 ori mai multe fonduri decât tabăra „da”. Numai cofondatorul Google, Sergey Brin, a investit peste 100 de milioane de dolari într-un comitet de acţiune politică care milita pentru respingerea măsurii.

Măsura ar fi impus o taxă unică de 5% asupra averii californienilor a căror valoare netă depăşeşte 1 miliard de dolari. Cea mai mare parte a banilor ar fi fost utilizată pentru a compensa reducerile fondurilor federale destinate sănătăţii, iar 10% ar fi fost alocaţi programelor de educaţie şi de asistenţă alimentară.

Sindicatul SEIU United Healthcare Workers West, care a susţinut această taxă, a afirmat că aceasta era necesară pentru a compensa suma estimată la 100 de miliarde de dolari pe care statul o va pierde din fondurile federale destinate sănătăţii pe o perioadă de cinci ani.

Propunerea 40 a reprezentat cel mai mare test de până acum la nivel naţional pentru o idee pe care progresiştii o susţin de mult timp: majorarea impozitelor pentru cei extrem de bogaţi, vizând principala sursă de venit a acestora — investiţiile, spre deosebire de salariile pe care le primesc din muncă.

Măsura a atras sprijinul unor lideri liberali din afara statului, inclusiv al senatorului din Vermont, Bernie Sanders, care a organizat mitinguri în oraşe din întreaga Californie în ultimele săptămâni ale campaniei electorale pentru a îndemna alegătorii să o aprobe. Campania „Da la 40” nu a răspuns imediat la un mesaj prin care i se solicita un comentariu.

Rusia: Ziarul independent „Novaya Gazeta” îşi închide redacţia din Moscova

Ziarul de investigaţie „Novaya Gazeta” îşi închide porţile după ce autorităţile ruse l-au desemnat drept „agent străin” şi i-au ordonat să elibereze sediul din Moscova, relatează DW, care citează agenţiile străine AFP, AP, Reuters.

Ziarul „Novaya Gazeta” şi-a închis luni sediul din Moscova, afirmând că nu mai poate continua activitatea jurnalistică în contextul unei campanii de presiuni exercitate de stat în Rusia. Publicaţia de investigaţie, cofondată de regretatul lider al URSS, Mihail Gorbaciov, a reprezentat mult timp o piatră de încercare pentru Kremlin. În ultimii ani, aceasta s-a confruntat cu tot mai multe obstacole pe fondul reportajelor critice privind invazia rusă în Ucraina.

 Ziarul a fost etichetat drept „agent străin”, un termen din era sovietică readus la viaţă de administraţia preşedintelui Vladimir Putin, iar autorităţile i-au ordonat să-şi elibereze sediile din Moscova. De asemenea, băncilor ruseşti li s-a interzis să proceseze donaţiile primite de la cititori şi susţinători. Ziarul depindea în mare măsură de această sursă de venit după ce a trecut în totalitate la publicarea online, tranziţia având loc la scurt timp după invazia Ucrainei. Autorităţile ruse au introdus noi reguli de cenzură în timp de război, în urma invaziei pe scară largă.

Explozia de la uzina siderurgică din Turcia s-a soldat cu cel puţin 17 morţi

Cel puţin 17 persoane au murit şi alte 12 au fost rănite în urma unei explozii care s-a produs luni la o uzină siderurgică din apropierea oraşului portuar Izmir, din vestul Turciei, potrivit unui bilanţ actualizat, citat de BBC. Toate victimele sunt muncitori de la uzina Habas Demir Celik din Aliaga, unul dintre principalii producători de oţel din ţară, au declarat autorităţile.

Imaginile de la faţa locului au arătat un incendiu de proporţii în interiorul uzinei şi o coloană uriaşă de fum care se înălţa în aer. Guvernatorul local a declarat că explozia a avut loc luni în jurul prânzului, după ce o macara care transporta un cazan de schimb s-a prăbuşit, provocând căderea materialelor într-un cuptor situat mai jos.

Accidentele de muncă rămân o problemă cronică în Turcia, a afirmat „Turkish Health and Safety Labor Watch”, o organizaţie independentă a societăţii civile.

Martorii oculari de la faţa locului au spus că explozia a zguduit pământul, o persoană crezând iniţial că a avut loc un cutremur.

Într-un comunicat, compania care administrează fabrica a precizat că accidentul s-a produs în timpul lucrărilor de întreţinere programate la unul dintre cuptoarele cu arc electric ale uzinei. Guvernatorul din Izmir, Süleyman Elban, a declarat presei că se crede că mai sunt persoane prinse sub dărâmături.

Zelenski: Succesele Ucrainei pe câmpul de luptă consolidează poziţia Kievului în negocieri

Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat luni, în ajunul negocierilor trilaterale conduse de SUA pentru soluţionarea războiului cu Rusia, că succesele Ucrainei pe câmpul de luptă şi pierderile tot mai mari ale Rusiei consolidează poziţia Kievului în cadrul negocierilor, relatează Reuters.

Discuţiile cu negociatorii ruşi şi americani, care vor începe marţi la Abu Dhabi, vor fi primele din februarie care vizează încheierea războiului care durează de mai bine de patru ani şi jumătate. “Forţele ucrainene consolidează în prezent în mod real poziţia de negociere a Ucrainei”, a declarat Zelenski în discursul său video de seară. “Fiecare misiune îndeplinită integral, fiecare operaţiune defensivă care sporeşte puterea Ucrainei şi dă rezultate consolidează Ucraina şi, mai presus de toate, ne consolidează pe noi în cadrul negocierilor”, a explicat el.

Zelenski a mai afirmat că Mîhailo Drapatîi, comandantul armatei, a prezentat un raport privind poziţiile militare ucrainene, subliniind pierderile grele suferite recent de forţele ruse. De asemenea, el a spus că atacurile ucrainene pe distanţă lungă asupra ţintelor ruse, inclusiv asupra obiectivelor din industria petrolieră, dau rezultate. “În aceste zile, apărătorii noştri, atât bărbaţi, cât şi femei, obţin rezultate record în eliminarea ocupanţilor ruşi. Rusia suferă pierderi record pe front, în fiecare zi şi în fiecare săptămână”, a spus Zelenski. “Răspundem la războiul Rusiei într-un mod pe deplin justificat şi demonstrăm că acest război trebuie să ia sfârşit. Rusia poate face acest lucru. Poate pune capăt războiului. Este important ca Statele Unite să convingă Rusia tocmai de acest lucru”, a arătat preşedintele ucrainean.

Linia frontului de 1.200 km (775 de mile) din acest război a rămas relativ statică timp de multe luni, iar oficialii ucraineni afirmă că avansul lent şi de lungă durată al Rusiei spre vest, prin regiunea estică Doneţk, a încetinit şi mai mult.

Forţele ruse controlează aproximativ 20% din teritoriul ucrainean, iar preşedintele Vladimir Putin afirmă că obiectivul Moscovei rămâne acela de a aduce întreaga regiune estică a Donbasului sub controlul său. Comandanţii ruşi susţin că forţele lor continuă să avanseze pe toate sectoarele frontului şi resping orice sugestie conform căreia armata ucraineană ar înregistra progrese în recucerirea teritoriului.

Anterior, şeful cancelariei lui Zelenski, Kirilo Budanov, a declarat, în timp ce se îndrepta spre Abu Dhabi, că menţinerea procesului diplomatic este importantă în cadrul negocierilor şi că Kievul se va concentra pe schimburile de prizonieri şi alte chestiuni umanitare.

Delegaţia Ucrainei la negocieri este condusă de Rustem Umerov, şeful serviciului de informaţii externe. Zelenskiy afirmă că succesele Ucrainei pe câmpul de luptă consolidează poziţia Kievului în cadrul negocierilor

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu

Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.