Național

MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: România putea cere Comisiei Europene, în anul electoral 2024, întâlniri cu reprezentanţii reţelelor sociale, pentru a evita interferenţele electorale

Rodica Condurache
9 nov 20268 vizualizări

A făcut-o abia după primul tur al alegerilor prezidenţiale, câştigat de Călin Georgescu

 

În 2024, anul cu cinci cicluri electorale, România putea cere Comisiei Europene întâlniri cu reprezentanţii reţelelor sociale, pentru evitarea interferenţelor electorale. Rolul Comisiei este extrem de important pentru că poate investiga şi sancţiona direct giganţii IT. În timp ce alte state precum Luxemburg, Slovenia, Austria ori Slovacia au solicitat astfel de întâlniri, România a făcut-o prin intermediul Comisiei abia după primul tur al alegerilor prezidenţiale din noiembrie 2024, când a reclamat manipulări ale algoritmului TikTok. ANCOM se apără şi spune că mesele rotunde nu erau obligatorii şi a organizat separat alte întâlniri, fără prezenţa CE. În plus, a informat toate ministerele şi autorităţile implicate în procesele electorale, precum AEP, BEC şi CNA, şi le-a prezentat obiectivele Regulamentului privind serviciile digitale. Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a transmis pentru News.ro că, la solicitarea ANCOM, un reprezentant al AEP a participat la întâlniri având ca obiect „chestiuni referitoare la existenţa conţinutului ilegal în mediul online, precum şi metode de abordare a acestor probleme”. Modul în care algoritmii pot distorsiona procesul electoral a fost subiectul unei conferinţe la care au participat recent preşedintele Nicuşor Dan şi preşedinta Curţii Constituţionale, Simina Tănăsescu. Marţi, preşedintele, care are o conferinţă de presă, ar putea veni cu noi detalii referitoare la alegerile prezidenţiale din 2024 şi la motivele care au dus la anularea lor şi la reluarea întregului proces electoral.

Pe 17 decembrie 2024, Comisia Europeană declanşa o anchetă împotriva TikTok pentru o presupusă încălcare a Legii privind serviciile digitale (Digital Service Act – DSA, n.r.).

Conform Comisiei, acţiunea viza obligaţia TikTok de a “evalua şi a atenua eventuale interferenţe în primul tur al alegerilor prezidenţiale din România, din 24 noiembrie”. Gigantul social media ar fi permis manipularea algoritmilor astfel încât să ofere vizibilitate unui candidat până atunci aproape necunoscut: Călin Georgescu, ajuns din outsider, pe prima poziţie.

Ancheta Comisiei Europene pornea de la o sesizare, făcută de Consiliul Naţional al Audiovizualului, pe 26 noiembrie 2024. Până atunci, în România fuseseră mai multe runde de alegeri: europarlamentare şi locale (pe 9 iunie 2024), prezidenţiale (primul tur, pe 24 noiembrie). Urmau parlamentarele, pe 1 decembrie.

În niciuna dintre cauze, autorităţile române nu au cerut Comisiei Europene organizarea unor întâlniri cu reprezentanţii reţelelor sociale, pentru evitarea interferenţelor electorale.

Rolul Comisiei este extrem de important dat fiind că este instituţia care are puterea, ca organ executiv al Uniunii Europene, de a investiga şi sancţiona direct giganţii IT (precum Google, Apple, Meta sau Microsoft).

Conform normelor DSA, de exemplu, TikTok riscă o sancţiune financiară de până la 6% din cifra de afaceri globală anuală. La veniturile din publicitate estimate la 33,1 miliarde de dolari în 2025 ar însemna o amendă de aproape 2 miliarde de dolari.

Reacţia altor state europene în faţa scrutinurilor

Pe 26 februarie 2024, Slovacia participa la o masă rotundă găzduită de Comisia Europeană cu reprezentanţii marilor motoare de căutare sau platformelor sociale cum ar fi TikTok, Meta, Google, Microsoft ori X. Totul în contextul alegerilor prezidenţiale programate în două tururi, pe 23 martie şi 6 aprilie 2024.

Întâlnirea era solicitată în baza Regulamentului privind serviciile digitale (cunoscut şi sub denumirea de Digital Service Act – DSA) adoptat de Consiliul Uniunii Europene la 4 octombrie 2022.

Din 17 februarie 2024, normele au devenit obligatorii pentru toate platformele vizate, iar din 2023 se aplicau deja pentru marile platforme online – catalogate astfel dacă au cel puţin 45 de milioane de utilizatori activi lunar (aproximativ 10% din populaţia UE).

Conform DSA, marile platforme trebuie să identifice şi să analizeze riscurile larg răspândite, inclusiv “ameninţările la adresa drepturilor fundamentale, cum ar fi libertatea de exprimare, ameninţările la adresa libertăţii şi pluralismului mass-mediei, a securităţii publice şi a proceselor electorale”.

Întâlnirile pe teme electorale cu giganţii IT puteau fi găzduite de Comisia Europeană, la solicitarea statelor membre aflate în pragul unui proces electoral, fără a fi însă obligatorii.

Pe 7 martie 2024, autorităţile din Luxemburg solicitau Comisiei Europene organizarea unei mese rotunde cu reprezentanţii marilor motoare de căutare sau platforme sociale, dat fiind că urmau alegerile europarlamentare din 9 iunie. Au mai vrut o întâlnire pe 7 mai.

Pe 21 martie 2024, o solicitare similară venea dinspre Slovenia.

Pe 30 august 2024, Austria făcea acelaşi demers, în vederea alegerilor parlamentare din 29 septembrie.

Pe 13 noiembrie 2024, Irlanda cerea Comisiei organizarea unei mese rotunde cu giganţii IT, dat fiind că urmau alegerile din 29 noiembrie.

Reacţia României în anul cu cinci runde electorale

În 2024, România se confrunta cu cinci runde electorale: europarlamentare şi locale (pe 9 iunie 2024), prezidenţiale, cu două tururi, şi parlamentare, în noiembrie – decembrie.

A transmis Comisiei o cerere de organizare a întâlnirii cu giganţii IT, prin Consiliul Naţional al Audiovizualului, abia pe 26 noiembrie 2024, după trei runde de alegeri şi după acuzaţii de manipulare a algoritmilor TikTok. Masa rotundă a avut loc pe 29 noiembrie 2024, cu doar două zile înaintea parlamentarelor. Întregul proces electoral referitor la alegerile prezidenţiale a fost anulat, iar turul al doilea nu a mai avut loc.

“Alegerile ţin de competenţa naţională. Prin urmare, mesele rotunde sunt organizate de statele membre, mai exact de autorităţile DSA (coordonatorii serviciilor digitale), la latitudinea acestora”, a transmis pentru News.ro un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

Acesta a detaliat şi referitor la demersurile făcute de CE în urma solicitărilor părţii române.

“Prima masă rotundă a avut loc la 29 noiembrie 2024, la scurt timp după ce Comisia a primit o solicitare din partea Consiliului Naţional al Audiovizualului din România. În aceeaşi zi, Comisia a transmis TikTok o solicitare de informaţii. Vineri, 6 decembrie, Comisia a discutat cu toţi coordonatorii serviciilor digitale cu privire la măsurile luate până în acel moment în acest context şi la modul în care trebuie să se răspundă la dovezile emergente, cum ar fi indiciile potrivit cărora conturi din alte state membre au vizat diaspora românească. Comisia nu intervine în alegerile naţionale şi urmăreşte să asigure, în limitele competenţelor sale, condiţii de concurenţă echitabile pentru toţi candidaţii”, a mai comunicat pentru News.ro un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

Reacţia autorităţilor române faţă de varianta meselor rotunde mediate de Comisia Europeană cu giganţii IT

“Regulamentul privind serviciile digitale (DSA) nu prevede expres o procedură specifică prin care statele membre să solicite, înaintea alegerilor, organizarea unei “mese rotunde” cu experţi europeni şi platforme online. De asemenea, Regulamentul nu instituie obligaţia statelor membre de a solicita o asemenea reuniune”, a transmis Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), la solicitarea News.ro.

ANCOM este instituţia care acţionează în România drept Coordonator al Serviciilor Digitale (DSC) pentru punerea în aplicare a Regulamentului privind Serviciile Digitale (DSA)

ANCOM arată că Regulamentul face o singură trimitere la conceptul de masă rotundă, care se referă la modul în care furnizorii de platforme şi de motoare de căutare online foarte mari îşi concep măsurile pentru evaluarea şi atenuarea riscurilor sistemice, aşadar nu în legătură cu activităţile coordonatorilor de servicii digitale.

“Ceea ce prevede regulamentul este faptul că au obligaţia de a evalua şi a atenua riscurile sistemice asociate serviciilor lor, inclusiv riscurile la adresa proceselor electorale. Supravegherea şi asigurarea respectării acestor obligaţii revin exclusiv Comisiei Europene, iar îndeplinirea acestor obligaţii de către platforme nu este nicicum condiţionată de organizarea unei mese rotunde”, mai arată ANCOM.

“Organizarea meselor rotunde preelectorale şi a exerciţiilor de simulare de tip “tabletop” este o recomandare inclusă în Setul de instrumente DSA privind alegerile pentru coordonatorii serviciilor digitale”, transmite ANCOM.

Reprezentanţii autorităţii mai spun că au participat în aprilie 2024 la un exerciţiu (“table-top exercise”) organizat de Comisia Europeană.

“Exerciţiul a constat în prezentarea, de către Comisia Europeană, a unor ipoteze de lucru către participanţi (reprezentanţi ai marilor platforme online, organizaţii neguvernamentale şi unii reprezentanţi ai DSC-urilor) şi prezentarea unor idei care ar putea ajuta la soluţionarea ipotezelor”, susţine ANCOM.

“Autoritatea a organizat în anul 2024 multiple întâlniri cu autorităţile implicate în procesul electoral pentru a prezenta legislaţia naţională şi rolul Regulamentului privind serviciile digitale în context electoral. Totodată, a transmis către instituţii publice informări referitoare la aplicarea Regulamentului privind serviciile digitale şi a Legii nr. 50/2024 în contextul alegerilor şi a organizat întâlniri cu reprezentanţii TikTok şi Meta privind stabilirea unor canale de comunicare prioritare cu autorităţile relevante în privinţa alegerilor. De asemenea, în august 2024, ANCOM şi AEP au transmis o adresă comună furnizorilor platformelor online foarte mari relevante la nivel naţional, respectiv Meta, Microsoft, X (fostul Twitter), Tik-Tok şi Google, care conţinea informaţii despre datele alegerilor parlamentare şi prezidenţiale din România şi despre obligaţiile ce le revin odată cu demararea procesului electoral”, mai arată ANCOM.

Toate aceste proceduri au fost făcute fără a cere implicarea Comisiei Europene, forul care are puterea de a sancţiona giganţii IT. Au apelat la ea abia după sesizările privind posibila manipulare a algoritmilor TikTok.

“La 29 noiembrie 2024, ulterior primului tur al alegerilor prezidenţiale din 24 noiembrie, serviciile Comisiei Europene au organizat o masă rotundă online cu participarea ANCOM, a altor autorităţi naţionale relevante, a organizaţiilor societăţii civile şi a unor furnizori precum TikTok, Meta, Google, Microsoft şi X. Potrivit informării publice a Comisiei, discuţiile au vizat evaluarea riscurilor şi măsurile de atenuare în contextul alegerilor prezidenţiale şi parlamentare din România”, a mai transmis ANCOM.

Într-o adresă ulterioară, autoritatea a mai arătat că, în ceea ce priveşte demersurile, în calitatea sa de coordonator pentru servicii digitale, a informat pe 31 mai 2024, referitor la aplicarea Regulamentului privind serviciile digitale şi a Legii nr. 50/2024, mai multe instituţii publice din România. Printre acestea se numără toate ministerele dar şi Consiliul Naţional al Audiovizualului, Autoritatea de Supraveghere Financiară, Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal sau Inspectoratul General al Poliţiei Române.

“Această informare a vizat clarificarea unor aspecte precum obiectivele urmărite de Regulamentul privind serviciile digitale, rolul şi atribuţiile autorităţilor relevante, colaborarea dintre aceste autorităţi şi coordonatorul serviciilor digitale. În ceea ce priveşte strict domeniul electoral, instituţia noastră a avut o serie de reuniuni, în perioada premergătoare alegerilor prezidenţiale din 2024, cu autorităţile implicate în procesele electorale, precum AEP, BEC şi CNA, în care le-a prezentat obiectivele Regulamentului privind serviciile digitale, rolul coordonatorului serviciilor digitale în contextul actului legislativ european, dar şi rolul autorităţilor relevante în combaterea conţinutului ilegal în mediul online. Menţionăm că, pentru reuniunile menţionate, nu au fost întocmite minute, procese-verbale sau alte documente de consemnare a discuţiilor”, arată ANCOM în răspunsul adresat News.ro.

Autoritatea susţine că activităţile anterior menţionate, desfăşurate de ANCOM, au fost, ulterior, incluse, în linii mari, în cadrul Setului de instrumente privind alegerile.

Ministrul Transporturilor: Priorităţile mele sunt finalizarea A7 până la Paşcani şi operaţionalizarea SAFE

Ministrul Transporturilor, Ştefan-Ovidiu Popa, a declarat, luni, într-o conferinţă de presă, că printre priorităţile sale se află finalizarea A7 până la Paşcani şi operaţionalizarea SAFE pentru a continua Autostrada Moldovei de la Paşcani la Suceava. El a anunţat că până la sfârşitul anului ar putea fi daţi în folosinţă 138 de kilometri de autostradă.

“În perioada următoare priorităţile mele sunt următoarele: finalizarea Autostrăzii A7 până la Paşcani şi operaţionalizarea SAFE pentru a continua Autostrada Moldovei de la Paşcani la Suceava. Evident, obţinerea acordului de mediu revizuit pe secţiunea montană a autostrăzii Piteşti-Sibiu, stabilirea strategiei de abordare a proiectului Bala 2 şi demararea negocierilor la nivel european pentru noul cadru financiar multianual, din care, evident, ne dorim să avem o sumă consistentă la Ministerul Transporturilor”, a declarat ministrul Transporturilor, luni, într-o conferinţă de presă.

El a prezentat priorităţile Companiei Naţionale de Drumuri pentru următoarea jumătate de an. “Ca şi priorităţi generale pe următoarele şase luni pentru Compania Naţională de Drumuri: asigurarea banilor din bugetul de stat pentru continuarea lucrărilor pe proiectele care au fost finalizate din PNRR până la 31 august 2026, asigurarea fondurilor pentru proiectele în derulare prin programul Transport, finalizarea licitaţiilor şi semnarea contractelor pentru proiectele care sunt acum în aşteptare şi, evident, stabilirea clară a proiectelor noi pe care le-am putea lansa”, a afirmat Ştefan-Ovidiu Popa.

El a anunţat care sunt drumurile care vor fi deschise până la sfârşitul acestui an.

“Aveam 138 de kilometri, o să avem cu 10 kilometri mai puţin dacă nu reuşim să rezolvăm această problemă cu secţiunea 4 de la Curtea de Argeş la Tigveni. Avem autostrada de centură a Capitalei – A0 din lotul 1 să dăm în trafic 10 kilometri din cei 17,5 kilometri. Practic, facem legătura DN 1 cu DN 7. Rămâne pentru primul trimestru al anului viitor să facem legătura A1 cu DN 7. A3 de la Nădăşelu la Zimbor, plus viaducte – 30 de kilometri. Tot din A3 avem Suplacu-Chiribiş – 26,35 de kilometri. Pe A7, de la Bacău la Paşcani vom da loturile 1 şi 2 – 49,3 kilometri de la Paşcani până în zona municipiului Roman şi drumul expres Brăila-Galaţi – 0,76 de kilometri. În total avem în acest an aproximativ 200 de kilometri. Până acum au fost daţi în circulaţie 71 de kilometri”, a mai afirmat ministrul Transporturilor.

INS: Numărul naşterilor a fost mai mic cu 0,8%, în septembrie, faţă de luna august, iar cel al deceselor cu 5,5%

Numărul naşterilor a fost mai mic cu 0,8% în septembrie, faţă de luna august, iar cel al deceselor cu 5,5%, informează Institutul Naţional de Statistică (INS). În acelaşi timp, numărul naşterilor şi cel al deceselor raportate în septembrie s-a redus şi faţă de luna septembrie 2025. În septembrie, sporul natural s-a menţinut negativ, potrivit datelor INS.

”În septembrie 2026 s-au înregistrat certificatele de naştere pentru 13.143 copii, în scădere cu 100 (0,8%) faţă de luna august 2026. Numărul certificatelor de deces înregistrate în luna septembrie 2026 a fost de 17.834 (9.407 pentru persoane de sex masculin şi 8.427 pentru persoane de sex feminin), mai puţin cu 1.041 decese faţă de luna august 2026, ceea ce reprezintă o scădere de 5,5% (5,1% persoane de sex masculin şi 5,9% persoane de sex feminin)”, arată, marţi, INS într-un comunicat de presă.

Sporul natural s-a menţinut negativ (-4.691) în luna septembrie 2026, numărul deceselor înregistrate fiind de 1,4 ori mai mare decât cel al născuţilor vii.

În luna septembrie 2026, în mediul urban s-a înregistrat decesul a 9.098 persoane (4.708 persoane de sex masculin şi 4.390 persoane de sex feminin), iar în mediul rural decesul a 8.736 persoane (4.699 persoane de sex masculin şi 4.037 persoane de sex feminin).

Nicoleta Pauliuc, mesaj către Ilie Bolojan: Nu mă intimidaţi

Senatorul PNL, Nicoleta Pauliuc, a transmis, luni seară, că nu se lasă intimidată de ultimatumul dat de liderul formaţiunii, Ilie Bolojan, pe care-l acuză că înlocuieşte libertatea de opinie cu obedienţa, iar dezbaterea cu ultimatumul.

“Domnule Bolojan, (…) nu mă intimidaţi. Am avut în viaţă lupte mult mai grele decât o dispută cu un preşedinte de partid care, atunci când nu reuşeşte să convingă, încearcă să-şi impună autoritatea prin ameninţări şi ultimatumuri (…) Ori ne retragem acţiunile din instanţă, ori ne daţi afară din grupurile parlamentare. Un astfel de gest nu e doar autoritar. E mărunt şi meschin”, a transmis, luni seară, Nicoleta Pauliuc, într-un mesaj pe Facebook. Potrivit acesteia, dreptul de acces la justiţie este garantat de articolul 21 din Constituţie.

“Loialitatea faţă de un partid nu poate însemna renunţarea la dreptul de a cere dreptate în instanţă. Dacă eu consider că o decizie încalcă legea sau Statutul PNL, am dreptul să o contest. Judecătorii sunt cei care vor stabili cine are dreptate”, a adăugat senatorul PNL. Aceasta îl întreabă pe preşedintele PNL de ce solicită retragerea plângerilor din instanţă, dacă este convins că greşesc liberalii care au acţionat partidul în judecată. “De ce insistaţi să ne retragem procesele? Nu ar fi mai simplu să le câştigaţi? Eu nu am uitat de ce am intrat în politică (…) Am candidat pentru nişte oameni cărora le-am promis că voi apăra pacienţii, familiile şi antreprenorii români. Nu le-am promis că voi ridica mâna la comandă”, a mai declarat Pauliuc.

Aceasta s-a referit la deciziile Guvernului Bolojan, care “au pus o presiune uriaşă asupra firmelor româneşti”. “Aşa că vă întreb, eu m-am îndepărtat de valorile liberale sau dumneavoastră v-aţi îndepărtat de oamenii pe care PNL a promis că îi reprezintă? În încheiere, domnule Bolojan, ce ar trebui să facă un parlamentar atunci când consideră că propriul partid se îndepărtează de ceea ce a promis alegătorilor? Să tacă? Să se supună? Să renunţe la dreptul de a contesta deciziile conducerii? Şi dacă refuză? Îl daţi afară? Asta numiţi dumneavoastră modernizare şi democraţie?”, a mai declarat Nicoleta Pauliuc.

Aceasta a adăugat: “Dacă liberalismul a ajuns să însemne doar libertatea de a fi de acord cu şeful, atunci problema nu este că eu am uitat ce înseamnă să fii liberal, problema este că dumneavoastră aţi uitat şi riscaţi să duceţi PNL pe un drum în care libertatea de opinie este înlocuită cu obedienţa, iar dezbaterea cu ultimatumul”. Preşedintele PNL, Ilie Bolojan, a declarat, luni, că în conducerea partidului s-a luat decizia de respectare a deciziilor grupurilor parlamentare în votul membrilor acestor grupuri, atât la Cameră, cât şi la Senat, el arătând că fiecare poate să voteze aşa cum doreşte, dar nu din interiorul grupului politic respectiv.

El a spus, despre liberalii care au contestat în instanţă deciziile Congresului partidului, că au două posibilităţi, să îşi retragă aceste procese sau nu vor mai face parte din grupurile parlamentare.

Tribunalul Bucureşti a dispus, în iulie, suspendarea provizorie a tuturor hotărârilor adoptate de Partidul Naţional Liberal la Congresul Extraordinar din 21 iunie, inclusiv a noii conduceri şi a modificărilor statutare. Aripa Veştea din PNL a depus în vară la Tribunalul Ilfov o cerere de suspendare de urgenţă a Deciziilor BPN prin care s-au convocat Consiliul Naţional şi Congresul, arătând că scopul evident a fost de a modifica Statutul partidului şi de a elimina membrii şi aleşii cu opinie divergentă.

Aceştia au introdus şi o cerere de chemare în judecată împotriva Partidului Naţional Liberal şi a preşedintelui partidului, prin care solicită antrenarea răspunderii civile delictuale a pârâţilor şi obligarea acestora, în solidar, la plata de 250.000 lei daune morale de fiecare reclamant, respectiv 4.000.000 lei în total. Tribunalul Ilfov a suspendat şi două decizii luate luni de Biroul Politic Naţional al PNL, când partidul şi-a stabilit poziţia privind Cabinetul Veştea.

 

 

 

 

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu

Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.