Noua Constituţie, mai presus de gramatică. În proiectul de lege se pune virgulă între subiect şi predicat

Greşelile de limba română din textul noii constituţii nu sunt toate la fel de grave. Totuşi, nişte reguli simple şi fundamentale sunt încălcate.

Nu se pune niciodată virgulă între subiect şi predicat şi nici între verb şi complementul direct. Asta se învață la şcoală, asta spun şi normele oficiale stabilite de Academia Română.

Greşit: Suspendarea din funcţie, se va decide în şedinţa comună a celor două Camere (art. 109).

Corect: Suspendarea din funcţie se va decide în şedinţa comună a celor două Camere

Într-un singur articol din forma intermediară a noii Constituţii sunt încălcate însă ambele reguli.

Greşit: Primul-ministru va înainta Preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, o cerere (art. 109).

Corect: Prim-ministrul va înainta Preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului o cerere.

Reluarea articolului genitival se impune în cazul mai multor substantive în genitiv, coordonate.

Greşit: Interceptarea convorbirilor şi comunicărilor (art. 28)

Corect: Interceptarea convorbirilor şi a comunicărilor

O altă greşeală în forma intermediară a noii constituţii este folosirea adjectivului „maxim” acolo unde corect ar fi adverbul „maximum”.

Greşit: Parlamentul se pronunţă în termen de maxim 6 luni de la sesizare (art.75).

Corect: în termen de maximum 6 luni.

Mai găsim în text şi combinaţii nefericite de cuvinte. De pildă, „Alianţa politică care a participat…”

Şi forma de genitiv-dativ a substantivului „prim-ministru” le dă de furcă politicienilor. Potrivit normei academice actuale, primul component al substantivului prim-ministru nu primeşte articol hotărât şi nici mărci de caz sau de plural.

Astfel că forme precum primul sau primului ministru sunt greşite. Mărcile de flexiune se aşază pe ultimul component al compusului, deci corect este prim-ministrului.