18 prostituate și 41 de cerșetori au trecut prin filtrul Poliției în cadrul unei ample razii la nivel de județ (FOTO)

[analyse_image type=”featured” src=”https://img.svnews.ro/foto/2026/11/09/572553/45254654f3b76354199e706ba.jpeg”]

În baza Planului de acțiune dispus de conducerea I.P.J. Suceava, în perioada 05 – 06.11.2026, în intervalul orar 10:00 – 22:00, Serviciul Ordine Publică și Serviciul Investigații Criminale din cadrul I.P.J. Suceava, împreună cu toate subunitățile de poliție au organizat și desfășurat acțiuni cu efective mărite pe raza de județului Suceava, scopul fiind creșterea gradului de siguranță publică în mediul stradal, prevenirea și combaterea cerșetoriei și prostituției, fiind vizată și prevenirea fenomenelor infracționale asociate.

Pe parcursul acțiunii s-a beneficiat și de sprijinul lucrătorilor de jandarmi, precum și de sprijinul BCCO Suceava și DGASPC Suceava.

Acțiunea a vizat două componente principale – cerșetoria și prostituția, ambele sub jurisdicție contravențională, însă cu un pericol deosebit în sfera traficului de persoane și exploatării, fapte încadrate în legislația penală.

Acțiunea de prevenirea cerșetoriei a fost desfășurată prin și prisma apropierii sezonului rece și vulnerabilităților la care pot fi supuse persoanele care apelează la mila publicului, în special persoanele minore. În acest sens, acțiunea a avut și o puternică componentă socială, pe lângă partea operativă, fiind derulate și activități de informare a persoanelor care a apelează la mila publicului cu privire la măsurile ce trebuie adoptate pe perioadele cu temperaturi scăzute, fiind atenționte și cu privire la interdicția folosirii minorilor în scopul cerșetoriei.

Polițiștii au concentrat patrulele în zonele cu afluență mare de persoane, unde își desfășoară activitatea în mod frecvent și persoanele care cerșesc, respectiv parcările marilor centre comerciale și zonele de acces în hypermarketuri, zonele gărilor, autogărilor și stațiile de transport în comun, piețele publice, parcurile centrale și zona unităților de alimentație publică, lăcașurile de cult.

În România, cerșetoria în sine a fost dezincriminată ca infracțiune de sine stătătoare odată cu intrarea în vigoare a Noului Cod Penal. În prezent, fenomenul este reglementat juridic pe două paliere clare: contravențional (pentru persoana care cere milă publicului, deși poate munci) și penal (pentru cei care profită, organizează sau obligă alte persoane să cerșească).

Conform Legii nr. 61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, cerșetoria constituie contravenție:

 

Fapta: Apelarea repetată la mila publicului de către o persoană aptă de muncă

o    Sancțiunea: Se pedepsește cu amendă (cuprinsă de regulă între 100 și 500 lei, în funcție de încadrare).

Fenomenul cerșetoriei depășește simpla imagine a vulnerabilității sociale, fiind strâns legat de o serie de riscuri majore care afectează atât persoanele care practică cerșetoria, cât și comunitatea în ansamblu.

Riscurile și pericolele asociate cerșetoriei pot fi grupate în trei mari categorii:

  1. Pericole pentru persoanele care practică cerșetoria (în special grupuri vulnerabile)

 

Exploatarea și Traficul de Persoane: Mulți cerșetori (inclusiv minori, persoane cu dizabilități sau vârstnici) sunt victime ale rețelelor de crimă organizată. Aceștia sunt exploatați prin constrângere, violență fizică, amenințări sau reținerea actelor de identitate.

o    Abuzul și exploatarea minorilor: Copiii folosiți la cerșit sunt privați de drepturi fundamentale. Aceștia se confruntă cu abandonul școlar (analfabetism), malnutriție, lipsa asistenței medicale și traume psihologice severe care le distrug viitorul.

o    Probleme grave de sănătate: Expunerea prelungită la intemperii (frig extrem, caniculă), lipsa igienei și a hranei adecvate duc la boli cronice, infecții și o speranță de viață redusă.

o    Dependența de substanțe: Banii obținuți sunt adesea folosiți pentru cumpărarea de alcool sau substanțe stupefiante (substanțe volatile, droguri), agravând degradarea fizică și psihică.

 

  1. Pericole pentru comunitate și ordinea publică

o    Finanțarea rețelelor infracționale: Oferirea de bani direct pe stradă menține activ un „business” ilegal profitabil. Sumele oferite din compasiune ajung, de cele mai multe ori, în buzunarele altor persoane, nu la cei aflați în nevoie.

o    Creșterea criminalității conexe: Zonele în care cerșetoria este intensă atrag adesea și alte fapte antisociale sau infracțiuni, cum ar fi furturile din buzunare, tâlhăriile, înșelăciunile sau traficul de substanțe interzise.

o    Hărțuirea și disconfortul cetățenilor: Unele forme de cerșetorie devin agresive (persoane care blochează trecătorii, insistă verbal sau fizic, folosesc injurii), generând un sentiment de nesiguranță în spațiul public.

  1. Pericole rutiere și de siguranță publică

 

o    Risc major de accidente: Cerșetoria practicată printre mașini, la semafoare sau pe carosabil, pune în pericol iminent atât viața celui care cerșește, cât și a șoferilor, putând provoca tamponări sau accidente rutiere grave.

Pentru a combate eficient acest fenomen, polițiștii recomandă să nu oferiți bani pe stradă. Ajutorul financiar direct menține victimele captive în stradă și perpetuează acest mod de acțiune. Modul corect de a ajuta este redirecționarea resurselor către adăposturile de noapte, cantinele sociale sau ONG-uri autorizate care oferă hrană, adăpost, asistență medicală și programe de reintegrare socială.

Cea de-a doua direcție de acțiune a fost prevenirea și combaterea prostutiției. În legislația românească, prostituția a fost decriminalizată (nu mai este considerată infracțiune de drept penal, ci contravenție).

o    Practicarea prostituției nu mai este infracțiune (a fost dezincriminată prin noul Cod Penal intrat în vigoare la 1 februarie 2014), însă constituie o contravenție conform Legii nr. 61/1991 privind sancționarea faptelor de încărcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice.

o    Sancțiuni pentru prostituție: Persoanele care practică prostituția riscă amenzi contravenționale (între 500 și 1.500 lei).

o    Racolarea: Este de asemenea sancționată contravențional (cu amenzi între 500 și 1.500 lei).

o    Proxenetismul și traficul de persoane: Rămân infracțiuni grave pedepsite aspru de Codul Penal (art. 213 și infracțiunile conexe de trafic de persoane), cu pedepse cu închisoarea de la 2 la 7 ani sau mai mari, în funcție de circumstanțe.

Prostituția, privită ca fenomen social complex, generează o serie de efecte profunde asupra comunității, ordinii publice, sănătății și drepturilor omului. Principalele pericole sociale ale acestui fenomen includ exploatarea grupurilor vulnerabile, răspândirea problemelor de sănătate publică și alimentarea rețelelor de criminalitate organizată.

  1. Criminalitate organizată și violență

o    Traficul de persoane: Prostituția este strâns legată de exploatarea sexuală forțată, rețelele infracționale profitând adesea de promisiuni false de muncă pentru a racola victime.

o    Infracționalitatea asociată: Zonele în care se practică prostituția stradală înregistrează frecvent rate mai mari de tâlhării, trafic de droguri și acte de violență.

o    Spălarea de bani: Veniturile substanțiale obținute ilegal din proxenetism sunt adesea introduse în economia legală prin circuite financiare obscure.

 

  1. Impactul asupra sănătății publice

o    Boli cu transmitere sexuală (BTS): Fenomenul crește riscul de răspândire a infecțiilor (HIV, hepatite, sifilis) în rândul populației generale, din cauza lipsei controlului medical.

o    Traume psihologice severe: Persoanele care practică prostituția se confruntă frecvent cu depresie clinică, anxietate severă, dependență de substanțe și Sindrom de Stres Posttraumatic (PTSD).

  1. Degradarea socială și vulnerabilitatea

o    Exploatarea stării de sărăcie: Prostituția atrage cu predilecție persoane din medii defavorizate, transformând lipsa de oportunități economice într-o formă de vulnerabilitate extremă.

o    Marginalizarea și stigmatizarea: Persoanele implicate sunt adesea excluse din societate, fiindu-le extrem de dificil să se reintegreze pe piața muncii sau să obțină sprijin social.

o    Afectarea minorilor: Copiii proveniți din medii unde se practică prostituția sunt expuși abandonului școlar, neglijării și unui risc uriaș de abuz.

În cadrul acțiunii organizate în perioada 05 – 06.11.2026, au participat următoarele forțe:

– 5 lucratori – Serviciul Ordine Publică;

– 6 lucrători – Serviciul Investigații Criminale;

– 2 lucratori Serviciul Investigarea Criminalității Economice

– 88 lucrători de ordine publică de la nivelul polițiilor municipale și orășenești;

– 13 lucrători de poliție judiciară de la nivelul polițiilor municipale și orășenești.

 

Cu prilejul controalelor efectuate, în zonele cu risc identificate la nivelul jud. Suceava, au fost constatate următoarele:

  • Persoane legitimate/verificate: 354 , din care :

– cerșetori = 41

– prostituate = 18

  • persoane avertizate verbal: 20 – pt. incalcarea normelor de conduita
  • auto controlate: 95
  • agenți economici controlati = 3
  • Sancțiuni contravenționale aplicate: 83, în valoare totală de 25.192,50 lei, din care:

La legea 333/2003 privind paza bunurilor = 4

La Legea 61/1991 = 55, din care:

– la pct. 3 din Legea 61/1991 = 37 în val. de 9500 lei ( apelare la mila publicului)

– la pct. 6 din Legea 61/1991 = 10 în val. de 9500 lei ( prostituție)

– la pct. 23 din Legea 61/1991 = 4 în val. de 800 lei ( vanzare energizante catre minori)

La O.U.G. 195/2002 privind regimul rutier = 21

OUG 97/2005 (evidenta populatiei) – 1

Alte acte normative – 1.

Persoane introduse în bazele de date = 60

VN:F [1.9.22_1171]
se actualizează…
Rating: 0.0/10 (0 votes cast)

În baza Planului de acțiune dispus de conducerea I.P.J. Suceava, în perioada 05 – 06.11.2026, în intervalul orar 10:00 – 22:00, Serviciul Ordine Publică și Serviciul Investigații Criminale din cadrul I.P.J. Suceava, împreună cu toate subunitățile de poliție au organizat și desfășurat acțiuni cu efective mărite pe raza de județului Suceava, scopul fiind creșterea gradului de siguranță publică în mediul stradal, prevenirea și combaterea cerșetoriei și prostituției, fiind vizată și prevenirea fenomenelor infracționale asociate.

Pe parcursul acțiunii s-a beneficiat și de sprijinul lucrătorilor de jandarmi, precum și de sprijinul BCCO Suceava și DGASPC Suceava.

Acțiunea a vizat două componente principale – cerșetoria și prostituția, ambele sub jurisdicție contravențională, însă cu un pericol deosebit în sfera traficului de persoane și exploatării, fapte încadrate în legislația penală.

Acțiunea de prevenirea cerșetoriei a fost desfășurată prin și prisma apropierii sezonului rece și vulnerabilităților la care pot fi supuse persoanele care apelează la mila publicului, în special persoanele minore. În acest sens, acțiunea a avut și o puternică componentă socială, pe lângă partea operativă, fiind derulate și activități de informare a persoanelor care a apelează la mila publicului cu privire la măsurile ce trebuie adoptate pe perioadele cu temperaturi scăzute, fiind atenționte și cu privire la interdicția folosirii minorilor în scopul cerșetoriei.

Polițiștii au concentrat patrulele în zonele cu afluență mare de persoane, unde își desfășoară activitatea în mod frecvent și persoanele care cerșesc, respectiv parcările marilor centre comerciale și zonele de acces în hypermarketuri, zonele gărilor, autogărilor și stațiile de transport în comun, piețele publice, parcurile centrale și zona unităților de alimentație publică, lăcașurile de cult.

În România, cerșetoria în sine a fost dezincriminată ca infracțiune de sine stătătoare odată cu intrarea în vigoare a Noului Cod Penal. În prezent, fenomenul este reglementat juridic pe două paliere clare: contravențional (pentru persoana care cere milă publicului, deși poate munci) și penal (pentru cei care profită, organizează sau obligă alte persoane să cerșească).

Conform Legii nr. 61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, cerșetoria constituie contravenție:

 

Fapta: Apelarea repetată la mila publicului de către o persoană aptă de muncă

o    Sancțiunea: Se pedepsește cu amendă (cuprinsă de regulă între 100 și 500 lei, în funcție de încadrare).

Fenomenul cerșetoriei depășește simpla imagine a vulnerabilității sociale, fiind strâns legat de o serie de riscuri majore care afectează atât persoanele care practică cerșetoria, cât și comunitatea în ansamblu.

Riscurile și pericolele asociate cerșetoriei pot fi grupate în trei mari categorii:

  1. Pericole pentru persoanele care practică cerșetoria (în special grupuri vulnerabile)

 

Exploatarea și Traficul de Persoane: Mulți cerșetori (inclusiv minori, persoane cu dizabilități sau vârstnici) sunt victime ale rețelelor de crimă organizată. Aceștia sunt exploatați prin constrângere, violență fizică, amenințări sau reținerea actelor de identitate.

o    Abuzul și exploatarea minorilor: Copiii folosiți la cerșit sunt privați de drepturi fundamentale. Aceștia se confruntă cu abandonul școlar (analfabetism), malnutriție, lipsa asistenței medicale și traume psihologice severe care le distrug viitorul.

o    Probleme grave de sănătate: Expunerea prelungită la intemperii (frig extrem, caniculă), lipsa igienei și a hranei adecvate duc la boli cronice, infecții și o speranță de viață redusă.

o    Dependența de substanțe: Banii obținuți sunt adesea folosiți pentru cumpărarea de alcool sau substanțe stupefiante (substanțe volatile, droguri), agravând degradarea fizică și psihică.

 

  1. Pericole pentru comunitate și ordinea publică

o    Finanțarea rețelelor infracționale: Oferirea de bani direct pe stradă menține activ un „business” ilegal profitabil. Sumele oferite din compasiune ajung, de cele mai multe ori, în buzunarele altor persoane, nu la cei aflați în nevoie.

o    Creșterea criminalității conexe: Zonele în care cerșetoria este intensă atrag adesea și alte fapte antisociale sau infracțiuni, cum ar fi furturile din buzunare, tâlhăriile, înșelăciunile sau traficul de substanțe interzise.

o    Hărțuirea și disconfortul cetățenilor: Unele forme de cerșetorie devin agresive (persoane care blochează trecătorii, insistă verbal sau fizic, folosesc injurii), generând un sentiment de nesiguranță în spațiul public.

  1. Pericole rutiere și de siguranță publică

 

o    Risc major de accidente: Cerșetoria practicată printre mașini, la semafoare sau pe carosabil, pune în pericol iminent atât viața celui care cerșește, cât și a șoferilor, putând provoca tamponări sau accidente rutiere grave.

Pentru a combate eficient acest fenomen, polițiștii recomandă să nu oferiți bani pe stradă. Ajutorul financiar direct menține victimele captive în stradă și perpetuează acest mod de acțiune. Modul corect de a ajuta este redirecționarea resurselor către adăposturile de noapte, cantinele sociale sau ONG-uri autorizate care oferă hrană, adăpost, asistență medicală și programe de reintegrare socială.

Cea de-a doua direcție de acțiune a fost prevenirea și combaterea prostutiției. În legislația românească, prostituția a fost decriminalizată (nu mai este considerată infracțiune de drept penal, ci contravenție).

o    Practicarea prostituției nu mai este infracțiune (a fost dezincriminată prin noul Cod Penal intrat în vigoare la 1 februarie 2014), însă constituie o contravenție conform Legii nr. 61/1991 privind sancționarea faptelor de încărcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice.

o    Sancțiuni pentru prostituție: Persoanele care practică prostituția riscă amenzi contravenționale (între 500 și 1.500 lei).

o    Racolarea: Este de asemenea sancționată contravențional (cu amenzi între 500 și 1.500 lei).

o    Proxenetismul și traficul de persoane: Rămân infracțiuni grave pedepsite aspru de Codul Penal (art. 213 și infracțiunile conexe de trafic de persoane), cu pedepse cu închisoarea de la 2 la 7 ani sau mai mari, în funcție de circumstanțe.

Prostituția, privită ca fenomen social complex, generează o serie de efecte profunde asupra comunității, ordinii publice, sănătății și drepturilor omului. Principalele pericole sociale ale acestui fenomen includ exploatarea grupurilor vulnerabile, răspândirea problemelor de sănătate publică și alimentarea rețelelor de criminalitate organizată.

  1. Criminalitate organizată și violență

o    Traficul de persoane: Prostituția este strâns legată de exploatarea sexuală forțată, rețelele infracționale profitând adesea de promisiuni false de muncă pentru a racola victime.

o    Infracționalitatea asociată: Zonele în care se practică prostituția stradală înregistrează frecvent rate mai mari de tâlhării, trafic de droguri și acte de violență.

o    Spălarea de bani: Veniturile substanțiale obținute ilegal din proxenetism sunt adesea introduse în economia legală prin circuite financiare obscure.

 

  1. Impactul asupra sănătății publice

o    Boli cu transmitere sexuală (BTS): Fenomenul crește riscul de răspândire a infecțiilor (HIV, hepatite, sifilis) în rândul populației generale, din cauza lipsei controlului medical.

o    Traume psihologice severe: Persoanele care practică prostituția se confruntă frecvent cu depresie clinică, anxietate severă, dependență de substanțe și Sindrom de Stres Posttraumatic (PTSD).

  1. Degradarea socială și vulnerabilitatea

o    Exploatarea stării de sărăcie: Prostituția atrage cu predilecție persoane din medii defavorizate, transformând lipsa de oportunități economice într-o formă de vulnerabilitate extremă.

o    Marginalizarea și stigmatizarea: Persoanele implicate sunt adesea excluse din societate, fiindu-le extrem de dificil să se reintegreze pe piața muncii sau să obțină sprijin social.

o    Afectarea minorilor: Copiii proveniți din medii unde se practică prostituția sunt expuși abandonului școlar, neglijării și unui risc uriaș de abuz.

În cadrul acțiunii organizate în perioada 05 – 06.11.2026, au participat următoarele forțe:

– 5 lucratori – Serviciul Ordine Publică;

– 6 lucrători – Serviciul Investigații Criminale;

– 2 lucratori Serviciul Investigarea Criminalității Economice

– 88 lucrători de ordine publică de la nivelul polițiilor municipale și orășenești;

– 13 lucrători de poliție judiciară de la nivelul polițiilor municipale și orășenești.

 

Cu prilejul controalelor efectuate, în zonele cu risc identificate la nivelul jud. Suceava, au fost constatate următoarele:

  • Persoane legitimate/verificate: 354 , din care :

– cerșetori = 41

– prostituate = 18

  • persoane avertizate verbal: 20 – pt. incalcarea normelor de conduita
  • auto controlate: 95
  • agenți economici controlati = 3
  • Sancțiuni contravenționale aplicate: 83, în valoare totală de 25.192,50 lei, din care:

La legea 333/2003 privind paza bunurilor = 4

La Legea 61/1991 = 55, din care:

– la pct. 3 din Legea 61/1991 = 37 în val. de 9500 lei ( apelare la mila publicului)

– la pct. 6 din Legea 61/1991 = 10 în val. de 9500 lei ( prostituție)

– la pct. 23 din Legea 61/1991 = 4 în val. de 800 lei ( vanzare energizante catre minori)

La O.U.G. 195/2002 privind regimul rutier = 21

OUG 97/2005 (evidenta populatiei) – 1

Alte acte normative – 1.

Persoane introduse în bazele de date = 60

[analyse_source url=”https://www.svnews.ro/18-prostituate-si-41-de-cersetori-au-trecut-prin-filtrul-politiei-in-cadrul-unei-ample-razii-la-nivel-de-judet-foto/572553/”]


Analyse


Post not analysed yet. Do the magic.