CULTURA POLITICĂ.  În 150 de ani am avut 12 referendumuri

Cvorumul de prezenţă la referendum este extrem de important pentru că trei dintre cele şase consultări populare de după 1989 n-au reuşit să scoată din casă numărul minim de români pentru a fi validate.

Astfel, referendumurile pentru demiterea preşedintelui din 2007 şi 2012 au reuşit să scoată din casă doar 44, respectiv 46 la sută din populaţia cu drept de vot. Aceeaşi soartă a avut-o şi referendumul pentru vot uninominal organizat în acelaşi timp cu alegerile europarlamentare din 2007. Prezenţa la urne a fost sub 30 la sută.

În schimb, au fost validate referendumurile constituţionale şi cel pentru Parlament unicameral. Cel din urmă a fost organizat în acelaşi timp cu primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2009 şi a fost validat la limită, cu o prezenţă de 50,16%. Constituţia din 1991 a fost aprobată de 67 la sută din cetăţeni, în timp ce revizuirea legii fundamentale din 2003 a primit acordul a 55,7% din populaţie.

Decizia Curţii Constituţionale de a reduce la 30 la sută pragul la referendum, însă numai din 2014 i-a pus în dificultate pe liderii USL. Variantele discutate de către aceştia – amânarea referendumului constituţional pentru 2014 sau organizarea unui referendum în mai multe zile.

„Nu renunţ, ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale privind constituţionalitatea pragului electoral la referendum, la ideea consultării populare în octombrie. (…) Poate să dureze şi trei zile”, a afirmat vicepremierul Liviu Dragnea.

Varianta expusă de Liviu Dragnea a fost ironizată de opoziţie.

„Probabil că două, trei nopţi în toamnă, că aici sunt specialişti cei de la USL, că noaptea se pot întâmpla multe”, a susținut Vasile Blaga, preşedintele PDL.

Fostul preşedinte PSD, Mircea Geoană, îşi avertizează însă colegii că şi un prag de participare redus la 30 la sută poate pune probleme: „Nouă milioane de români care să vină la vot pe modificarea constituţiei mi se pare un obiectiv greu de atins, dacă nu imposibil. Ar fi mai prudent să avem un referendum atunci când pragul va fi de 30%”.

Potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică, pe teritoriul României doar 16,3 milioane de romani au peste 18 ani, nu 18 milioane. Pe aceste considerente, prim-ministrul Victor Ponta susţine că referendumul de demitere a şefului statului din 2012 ar fi trebuit validat, având în vedere că au votat atunci mai mult de jumătate din alegători. Şeful guvernului nu-i ia în considerare însă şi pe concetăţenii din afara graniţelor, al căror număr este estimat la peste două Milioane.

„Am fost peste 50 la sută în 29 iulie. Am dat lovitura de stat, cum ar spune unii rămaşi în urmă. Am fost peste 50 la sută, nu ne mai foloseşte prea mult acum 57”, a declarat Victor Ponta, premierul României.

„Nu ştiu dacă premierul a făcut o asemenea afirmaţie, dar dacă a făcut-o, a rămas acelaşi om lipsit de responsabilitate”, a comentat Traian Băsescu, președintele României.

În istoria României, patru alte referendumuri au fost organizate în mai multe zile. Cel convocat de Alexandru Ioan Cuza în 1864 a durat patru zile, în vreme ce plebiscitul pentru aprobarea lui Carol I ca domnitor al România s-a desfăşurat între 2 şi 8 aprilie 1866, adică vreme de şase zile. La rândul său, mareşalul Ion Antonescu a organizat două Plebiscite în 1941, unul întins pe trei zile, iar celălalt pe şapte zile.