[analyse_image type=”featured” src=”https://www.monitoruldevrancea.ro/wp-content/uploads/2026/11/reforma.jpg”]
Reforma administrativ-teritorială propusă de PSD ar putea schimba radical harta administrației locale din județul Vrancea. Planul prezentat de Dragoș Benea, vicepreședinte al partidului și responsabil de reforma teritorială, vizează comasarea comunelor cu mai puțin de 3.000 de locuitori și reorganizarea orașelor care au coborât sub pragul de 10.000 de locuitori.
Aplicarea unui asemenea scenariu în Vrancea ar avea consecințe importante. Așa se face că, pe baza datelor recensământului din 2021, 34 dintre cele 68 de comune ale județului au mai puțin de 3.000 de locuitori. Practic, jumătate dintre administrațiile comunale ar intra în categoria celor vizate de reforma propusă.
Nici mediul urban nu ar fi ocolit. Dintre cele cinci municipii și orașe ale județului, două nu ating pragul demografic de 10.000 de locuitori: Odobești și Panciu.
Care sunt cele 34 de comune care ar putea intra în reorganizare
Lista localităților care se situează sub pragul de 3.000 de locuitori cuprinde comune din toate zonele județului, de la zona montană până la localitățile din sudul și estul Vrancei.
Cele 34 de comune sunt: Andreiașu de Jos (1.461 de locuitori), Bălești (1.938), Bârsești (1.132), Biliești (2.395), Boghești (1.264), Bordești (1.584), Broșteni (2.388), Chiojdeni (2.352), Ciorăști (2.745), Corbița (1.598), Fitionești (2.318), Gologanu (2.705), Gura Caliței (2.558), Jitia (1.443), Nănești (1.849), Năruja (1.806), Negrilești (1.464), Nistorești (1.840), Obrejița (1.544), Paltin (1.968), Păulești (1.815), Ploscuțeni (2.672), Poiana Cristei (2.618), Popești (2.814), Răstoaca (2.059), Reghiu (2.039), Slobozia Ciorăști (1.660), Soveja (2.007), Spulber (1.241), Tănăsoaia (1.812), Urechești (2.783), Valea Sării (1.899), Vintileasca (1.724) și Vrâncioaia (2.162).
Datele arată că șase comune au chiar mai puțin de 1.500 de locuitori: Bârsești, Boghești, Jitia, Negrilești, Spulber și Andreiașu de Jos. Acestea ar intra și în categoria localităților vizate de un eventual scenariu de reorganizare cu un prag demografic mai redus.
Trebuie precizat că această listă este realizată pe baza recensământului din 2021 și reprezintă o simulare demografică, nu o listă oficială de localități care urmează să fie desființate.
Iar Dragoș Benea a precizat că PSD ia în calcul utilizarea datelor privind populația rezidentă – raportate de Institutul Național de Statistică în ultimul an, ceea ce ar putea modifica numărul localităților încadrate sub pragul de 3.000 de locuitori.
Odobești și Panciu, sub pragul de 10.000 de locuitori
Datele recensământului din 2021 arată următoarea situație în mediul urban din Vrancea: Focșani – 66.648 de locuitori; Adjud – 15.178 de locuitori; Mărășești – 11.314 locuitori; Odobești – 9.423 de locuitori; Panciu – 6.921 de locuitori.
În logica proiectului anunțat de PSD, Odobești și Panciu ar putea fi vizate fie de comasare cu localități învecinate, fie de pierderea statutului de oraș și revenirea la statutul de comună.
O asemenea schimbare nu ar fi doar una de titulatură. Ar putea însemna reorganizarea aparatului administrativ, modificarea modului de furnizare a serviciilor publice și schimbarea raporturilor dintre comunitățile locale și viitoarele centre administrative.
330.000 de locuitori, dar o populație în continuă scădere
Problema demografică a județului este confirmată și de datele Institutului Național de Statistică. La recensământul din 2021, Vrancea avea 335.312 locuitori. La 1 ianuarie 2025, populația rezidentă era estimată la 331.236 de persoane, iar la 1 ianuarie 2026 – la 330.157 de persoane.
Prin urmare, județul a pierdut peste 5.000 de locuitori în raport cu populația înregistrată la recensământ. Scăderea populației, îmbătrânirea comunităților și migrația sunt probleme care pun presiune pe administrațiile locale, mai ales în comunele mici, unde costurile de funcționare sunt suportate de un număr tot mai redus de locuitori.
Cine pierde și cine câștigă din comasare?
Dincolo de argumentul reducerii cheltuielilor publice, reforma propusă de PSD ridică o întrebare esențială: ce se va întâmpla cu serviciile publice din satele care își vor pierde primăriile?
Dispariția unei primării nu înseamnă automat dispariția comunității, dar poate însemna distanțe mai mari până la centrul administrativ, dificultăți suplimentare pentru persoanele în vârstă și o relație mai complicată între cetățeni și instituțiile publice.
Pe de altă parte, comasarea ar putea permite concentrarea resurselor financiare și umane, reducerea cheltuielilor administrative și o capacitate mai mare de susținere a investițiilor.
În cazul Vrancei, o reorganizare făcută exclusiv pe criteriul numărului de locuitori ar putea ignora particularitățile geografice ale județului. Distanțele dintre sate, infrastructura rutieră, relieful montan și accesul la servicii publice sunt elemente care ar trebui luate în calcul înaintea stabilirii viitoarelor centre administrative.
Între reforma voluntară și asumarea răspunderii în Parlament
Dragoș Benea a transmis că PSD nu consideră suficientă varianta comasării voluntare, prevăzută în proiectul Ministerului Dezvoltării, și susține o abordare mai fermă, în care Guvernul Luca Niculescu ar trebui să își asume răspunderea în Parlament pe proiectul social-democraților.
Potrivit declarațiilor sale, aproape 1.700 de comune din România ar avea sub 3.000 de locuitori, iar între 15.000 și 18.000 de angajați din administrația publică locală ar putea dispărea începând cu 2028.
Benea a recunoscut că măsura va întâmpina opoziția primarilor și a partidelor politice, inclusiv a PSD, care ar avea cel mai mult de pierdut din punct de vedere electoral.
Un alt aspect important este că primăriile care refuză comasarea voluntară nu ar urma să fie sancționate direct, însă comunitățile respective ar putea pierde accesul la anumite finanțări europene.
Poate dispărea o comună fără acordul locuitorilor?
Aici apare una dintre cele mai importante probleme ale proiectului. Potrivit Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, modificarea limitelor teritoriale ale comunelor și orașelor presupune consultarea prealabilă a cetățenilor prin referendum local.
Prin urmare, asumarea răspunderii de către Guvern nu înseamnă automat că pot fi eliminate toate procedurile de consultare a comunităților vizate. Forma concretă a reformei va trebui să țină cont de cadrul legal și de procedurile necesare reorganizării administrative.
Dacă pragurile propuse de PSD vor fi aplicate, Vrancea s-ar putea afla printre județele puternic afectate de reorganizare. Cele 34 de comune cu mai puțin de 3.000 de locuitori și orașele Odobești și Panciu reprezintă o bază importantă pentru o eventuală reformă.
Rămâne însă necunoscut modul în care ar urma să fie grupate aceste localități, care ar deveni noile centre administrative, câte primării ar dispărea efectiv și ce servicii ar rămâne în satele componente.
Pentru moment, PSD nu a prezentat o hartă concretă a comasărilor și nici o evaluare completă a economiilor bugetare care ar rezulta din această reorganizare. În Vrancea, dezbaterea nu mai este doar despre câți angajați ar putea pleca din administrație sau câte primării ar putea dispărea.
Este și despre viitorul comunităților mici, despre accesul oamenilor la servicii publice și despre riscul ca reforma făcută în numele eficienței economice să lase și mai mult în urmă localitățile deja afectate de depopulare.
[analyse_source url=”https://www.monitoruldevrancea.ro/2026/11/10/reforma-administrativa-pregatita-de-psd-ar-putea-redesena-harta-vrancei-34-de-comune-si-doua-orase-vizate-de-reorganizare/”]