Art Safari New Museum prezintă capodopere și valori ale patrimoniului național în expoziția „Război și pace”

[analyse_image type=”featured” src=”https://cdn.adh.reperio.news/image-f/f186c49d-565e-4746-ab10-9ca9e09deadc/index.jpeg?p=f%3Djpeg%26w%3D1200%26h%3D630%26r%3Dcover”]

200 de lucrări din colecțiile Muzeului
Național de Istorie a României, Muzeului Național de Artă al României, Bibliotecii
Academiei Române, Muzeului Național Brukenthal și altor muzee, precum și din colecții
private

Foto: www.mariussabau.ro / Marius Sabau

Expoziția
„Război și pace” din Pavilionul Istoric al Art Safari New Museum reunește capodopere
de importanță națională și o serie de valori din colecțiile unor prestigioase instituții
românești de cultură, între care Biblioteca Academiei Române (BAR), Muzeul
Național de Istorie a României (MNIR) și Muzeul Național Brukenthal. De la
sabia lui Tudor Vladimirescu și ochelarii Ecaterinei Teodoroiu până la
fotografiile lui Szathmári și schițele lui Nicolae Grigorescu de pe front,
piesele expuse spun istoria prin obiecte și imagini și o fac mai ușor de înțeles
și îndrăgit de publicul larg. Expoziția poate fi vizitată până pe 20 decembrie
2026, în cadrul sezonului curent, în str. Amzei nr. 13, din București.

Foto: www.mariussabau.ro / Marius Sabau

Semnată
de Dragoș Vărșăndan, expoziția propune un eseu vizual despre modul în care
violența a fost, de-a lungul secolelor, învestită cu sens și glorie, în timp ce
pacea a rămas mereu o stare fragilă și trecătoare. Traseul pornește de la
Columna lui Traian și ajunge, prin ororile Marelui Război și lupta de clasă a
propagandei comuniste, la felul în care arta românească a consemnat starea
permanentă de conflict și rara ei excepție, pacea. Expoziția include importante
lucrări de Grigorescu, Aman și Tonitza, alături de fotografii, documente,
reviste și schițe din colecțiile partenerilor.

Dragoș Vărșăndan, autorul expoziției:„«Război
și pace» este o expoziție despre trecut, care s-a născut dintr-o neliniște
foarte prezentă. Pentru a spune o poveste completă, am avut de asamblat un
puzzle ale cărui piese se află în colecțiile mai multor instituții. Cele peste
200 de lucrări din expoziție vin din colecțiile Muzeului Național de Istorie a
României, Muzeului Național de Artă al României, Muzeului Național Brukenthal, Bibliotecii
Academiei Române și ale altor muzee, precum și din colecții private. Le
mulțumesc pentru generozitatea cu care ne-au deschis colecțiile. Istoria devine
astfel o poveste pe care vizitatorii o pot privi, iar la final pot înțelege mai
bine valoarea păcii prin memoria prețului plătit atunci când ea dispare.”

Din spațiul cercetării, în dialog viu cu societatea

Prof. ing. Nicolae Noica, Membru de onoare al Academiei Române și
Director general al Bibliotecii Academiei Române:
„Biblioteca
Academiei Române deține, în cadrul Cabinetului de Stampe, Muzică, Hărți, un
fond documentar impresionant, alcătuit din lucrări de grafică și fotografii ale
artiștilor români și străini. Anul acesta, sprijinim Art Safari prin acordarea,
cu titlu de împrumut, a unui număr de 26 de bunuri culturale mobile,
reprezentând lucrări de grafică ale unor mari artiști: Nicolae Grigorescu,
Nicolae Tonitza, Iosif Iser, Ștefan Stoica Dumitrescu etc.

De asemenea, am împrumutat două albume fotografice ale artistului Carol
Popp de Szathmári, precum și șase fotografii din secolul al XIX-lea. Nu în
ultimul rând, am împrumutat și fotografia inedită care îi înfățișează pe
Constantin Brâncuși și Maria Tănase la Expoziția Universală de la New York din
1939, contribuind astfel la expoziția «Brâncuși și muzele sale». Pentru noi, este
important ca valorile păstrate în colecțiile Bibliotecii să fie cunoscute de un
public cât mai larg și să iasă, atunci când condițiile de conservare o permit,
din spațiul cercetării și să intre într-un dialog viu cu societatea.”

Foto: www.mariussabau.ro / Marius Sabau

Fotografii din Războiul de Independență (1877-1878) de Carol Popp de
Szathmári

Carol
Popp de Szathmári, pictor și fotograf al Curții Domnești, a însoțit armata
română în Bulgaria. Albumele „Suvenir din Resbelul 1877” și „Suvenir din
Campania 1877-1878”, din colecția Bibliotecii Academiei Române, reunesc imagini
ale Armatei Române, cu tabere, spitale de campanie și poziții militare din
timpul Războiului de Independență. Fotografiile pe hârtie albuminată transformă
războiul într-o succesiune de mărturii vizuale, care sunt deopotrivă documente
istorice și exemple ale reprezentărilor oficiale. Unul dintre cele două albume
este dedicat lui Ion Kalinderu, administrator al Domeniilor Coroanei și
colecționar de artă.

Fotografia
„Răniți la Ambulanța Grivița” realizată de Szathmári arată consecințele fizice
ale războiului: corpuri imobilizate, bandaje, paturi improvizate și îngrijire
acordată în aer liber, într-un registru diferit de cel al imaginilor eroice ale
asalturilor.

Mărturii ale războiului, prin tușele pictorilor de front

Nicolae
Grigorescu și Sava Henția, artiști mobilizați pe front, au surprins aspecte
diferite ale războiului. În „Dorobanți în tranșee”, desen în cărbune cu accente
de cretă albă pe hârtie gri-verzuie, Grigorescu îi înfățișează pe ostașii din
infanteria de rezervă adăpostiți în linia de tranșee, într-o ipostază mai puțin
spectaculoasă decât scenele de atac, dar la fel de importantă pentru
documentarea vieții de front: așteptarea încordată, disciplina și rezistența
soldaților în fața confruntării iminente. Lucrarea face parte din seria
dedicată Războiului de Independență, inspirată de experiența sa de „pictor de
front” alături de trupele române.

„Scenă
de război” (1877-1878), desen în creion de Sava Henția, înfățișează un grup de
soldați adunați în jurul unui cal căzut, mort, într-o compoziție dominată de
agitație, cu fum ridicându-se în planul îndepărtat. Lucrarea face parte din
numărul restrâns de scene de luptă propriu-zise realizate de Sava Henția pe tema
Războiului de Independență (1877-1878), alături de un alt desen înrudit, „Soldați
în poziție de tragere”. Spre deosebire de scenele de campanie și de viață
cotidiană a Ambulanței, pe care Henția le-a desenat direct la fața locului,
aceste compoziții de luptă poartă o construcție mai puțin firească, dovadă că
artistul nu le-a surprins „pe viu”, ci le-a conceput ulterior, în atelier, din
imaginație – probabil ca schițe pregătitoare pentru un tablou batalist de mai
mari proporții, niciodată dus la capăt.

Ambele
lucrări provin din colecția Academiei Bibliotecii Române.

Revistă din captivitate condusă de Nicolae Tonitza

Nicolae
Tonitza a fost luat prizonier în luptele de la Turtucaia, în septembrie 1916,
și internat în lagărul de la Kîrdjali (Bulgaria). Acolo, împreună cu Constantin
Vlădescu și inginerul C. Bunescu, a realizat „Nu te lăsa!”, o revistă
umoristică cu apariție neregulată, publicată în manuscris, în patru numere,
menită să țină ridicat moralul camarazilor de captivitate.

Coperta
din 8 noiembrie 1917 se numără printre puținele mărturii vizuale directe ale
acestei perioade din viața artistului. Din aceeași revistă fac parte pagina cu
rubrica „Cronica săptămânii” și caricatura „Vrabia mălai visează” (1917, tuș și
acuarelă), parte din colecția Bibliotecii Academiei Române, putând fi admirate
acum la Art Safari New Museum, în expoziția „Război și pace”.

Capodopere „de manual” din colecția Muzeului Național de Istorie a
României

Printre
exponatele din colecția MNIR se numără sabia care a aparținut lui Tudor
Vladimirescu, lucrări de Carol Popp de Szathmári în care sunt reprezentați
Alexandru Ioan

Cuza
și Carol I, lucrarea „Dorobanțul” de Nicolae Grigorescu și ochelarii Ecaterinei
Teodoroiu, Eroina de la Jiu.

Dr. Cornel Ilie, Manager al Muzeului Național de Istorie a României:„Participarea la ediția curentă în cadrul expoziției „«Război și
pace» reprezintă o oportunitate de a aduce patrimoniul istoric și artistic mai
aproape de public, într-un cadru expozițional care facilitează dialogul dintre
istorie, artă și memoria colectivă prin intermediul unor exponate care
ilustrează momente, contexte și experiențe semnificative din istoria
societății: sabia care a aparţinut lui Tudor Vladimirescu, creațiile artistice
în care sunt reprezentați Alexandru Ioan Cuza și Carol I, purtând semnătura lui
Carol Popp de Szathmary sau „Dorobanțulˮ, operă de artă cu semnificație
istorică realizată de Nicolae Grigorescu, precum și ochelarii Eroinei de la
Jiu, Ecaterina Teodoroiu.

Piesele din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României
contribuie la construirea unei narațiuni expoziționale dedicate unei teme
fundamentale din istoria umanității: raportul dintre conflict și pace. Prin
valoarea documentară, istorică și culturală, patrimoniul expus oferă
vizitatorilor posibilitatea de a descoperi noi perspective asupra trecutului și
asupra modului în care experiențele războiului și ale păcii au fost reflectate
și păstrate în cadrul unei instituții muzeale de prestigiu. Prin această
colaborare, Muzeul Național de Istorie a României și Art Safari invită publicul
să descopere patrimoniul istoric într-un context expozițional contemporan și să
reflecteze asupra felului în care memoria războiului și aspirația către pace au
traversat epoci și generații.”

Mărturii ale războiului, dar și ale perioadelor de construcție vin de
la Brukenthal

Raluca Teodorescu, Manager al Muzeului Național Brukenthal:„Patrimoniul Muzeului Național Brukenthal păstrează mărturii ale
unei Europe care a cunoscut războaie, schimbări politice și sociale, dar și
perioade de construcție și de dezvoltare culturală. Pentru noi, împrumutul unor
lucrări pentru această expoziție înseamnă și o formă de a face patrimoniul
muzeului accesibil unui public nou și de a-l pune într-un context în care poate
fi privit dintr-o perspectivă diferită. Ne bucurăm de colaborarea cu Art Safari
și sperăm ca expoziția să îi facă pe vizitatori să privească lucrările nu doar
ca pe obiecte de artă, ci și ca pe documente ale unor epoci care au avut
propriile lor conflicte, temeri și speranțe.”

Expoziție
de Dragoș Vărșăndan | Scenografie Diana Nicolaie | Consultant științific Cornel
Ilie | Coordonator Monica Dumitru

Expoziție
realizată în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul
Național de Artă al României, Biblioteca Academiei Române, Arhivele Naționale
ale României, Institutul de Istoria Artei, Muzeul Național de Istorie a
Transilvaniei, Muzeul Național Brukenthal, Muzeul Național de Artă
Contemporană, Muzeul Național al Unirii de la Alba Iulia, Muzeul Național
Cotroceni, Muzeul de Artă Brașov, Complexul Muzeal Arad, Complexul Național
Muzeal „Curtea Domnească”, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și
Memoria Exilului Românesc, Agenția Națională de Presă Agerpres, Colecția Alex
Gâlmeanu / Muzeul de Fotografie

Despre Art Safari New Museum

Art Safari New Museum, proiect
cultural național strategic, se desfășoară sub Înaltul Patronaj al
Președintelui României, Nicușor Dan și este organizat de Centrul Cultural Art
Society, fundație de utilitate publică, realizat cu sprijinul Primăriei Sectorului
1. Art Safari New Museum este susținut de Banca Transilvania, Fundația
Omniasig, Lidl, Voxility, Glo HILO, NEPI Rockcastle, Mastercard, Regina Maria,
De’Longhi, Porsche, Catena, Peroni, CPI Property Group, Edenred, Brâncoveanu,
parodontax, Transelectrica, Carpet and More, Honor, Epson, Rova, Policolor și
alții și este specializat în realizarea de pavilioane expoziționale de artă
vizuală și istorie națională. Având o puternică latură educațională, misiunea
sa este de a apropia arta de public și de a 
educa noile generații, inclusiv prin organizarea de ateliere de artă,
tururi ghidate și expoziții de artă 

contemporană în spații
neconvenționale, cum ar fi metroul bucureștean. În cele 18 ediții de până acum
a înregistrat peste 1 milion de vizitatori. Mai multe detalii pe artsafari.ro.

[analyse_source url=”https://adevarul.ro/stil-de-viata/cultura/art-safari-new-museum-prezinta-capodopere-si-2570210.html”]


Analyse


2026-11-10 06:24:40

Post already analysed. But you can request a new run: Do the magic.