Patru fonduri de pensii obligatorii şi trei facultative, ale NN, Allianz-Ţiriac, BCR şi Vital, cer vot cum

[analyse_image type=”featured” src=”https://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/1481/22467/23278142/1/bursa-de-valori-bucuresti-tranzactionare1.jpghttps://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/1481/22467/23278142/1/bursa-de-valori-bucuresti-tranzactionare1.jpg”]

Hidroelectrica (H2O) a anunţat luni seară, printr-un raport transmis Bursei de Valori Bucureşti, că a primit pe 6 noiembrie o notificare privind intenţia acţionarilor minoritari de a solicita aplicarea metodei votului cumulativ. Cererea are la bază art. 29 alin. (2²) din OUG 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, introdus prin Legea 158/2025. Prevederea permite acţionarilor care deţin împreună cel puţin 5% din capital să ceară acest mecanism.

Pe listă sunt patru fonduri de Pilon II: NN, AZT Viitorul Tău, BCR şi Vital. Li se adaugă trei fonduri facultative de Pilon III: AZT Moderato, AZT Vivace şi BCR Plus. Cele patru fonduri obligatorii administrau la finalul lui septembrie active de 169,5 mld. lei (31,7 mld. euro), adică 71,6% din Pilonul II, care avea în total 236,8 mld. lei (44,3 mld. euro), potrivit datelor ASF. Metropolitan Life, Aripi şi Pensia Noastră nu apar în notificare.

Demersul vine după ce AGOA din 23 octombrie a aprobat declanşarea procedurii de selecţie pentru cinci membri ai Consiliului de Supraveghere, conform OUG 109/2011.

Te-ar putea interesa și:

Hidroelectrica este administrată în sistem dualist. Consiliul de Supraveghere are şapte membri şi numeşte şi revocă Directoratul, echipa executivă a companiei, condusă în prezent de Iulius-Dan Plăveti. Potrivit Legii societăţilor, consiliul exercită controlul permanent asupra conducerii. Tot el verifică dacă deciziile acesteia respectă legea, actul constitutiv şi hotărârile AGA şi raportează cel puţin o dată pe an acţionarilor. Actul constitutiv al Hidroelectrica prevede că statul nu poate propune mai mult de şase candidaţi pentru cele şapte locuri.

Consiliul este condus de Ion Ariton. Din el mai fac parte Ana-Barbara Bobircă, Carmen Radu, George Marius Toniuc, Cătălin Vlăduţ Popescu, Emil Merdan şi Ştefan-Valeriu Ivan, numit provizoriu pe 23 octombrie. Mandatele expiră în martie 2027.

Minoritarii au deja o voce în consiliu. Ana-Barbara Bobircă a intrat în board în decembrie 2023 ca membru provizoriu, iar AGA a confirmat-o în ianuarie 2024. Candidatura ei a fost propusă de fondurile de pensii administrate de Allianz-Ţiriac. Cu votul cumulativ, fondurile îşi pot alege singure reprezentantul, cu condiţia să strângă destule voturi.

 

Până acum, fondurile de pensii nu au avut iniţiative publice la companiile de stat listate. ZF arăta în august că niciunul dintre cele şapte fonduri de pensii obligatorii nu s-a asociat cu alţi acţionari minoritari pentru un demers comun. La Hidroelectrica, statul a fost cel activ: în iulie, Ministerul Energiei a cerut în AGA ţinte ferme de investiţii pentru conducerea companiei. Cel mai apropiat precedent datează din 2017, când la BRD Fondul Proprietatea şi fondul de pensii NN au propus împreună alegerea Consiliului de Administraţie prin vot cumulativ. Atunci a fost implicat însă un singur administrator de pensii.

Hidroelectrica este cea mai mare investiţie în acţiuni a Pilonului II. La 30 iunie, compania avea o pondere de 16,5% în acţiunile româneşti din portofoliile fondurilor obligatorii, înaintea Romgaz şi a Băncii Transilvania. Calculele ZF pe baza raportului ASF pe semestrul I arată că fondurile de Pilon II aveau atunci acţiuni Hidroelectrica de circa 10,8 mld. lei (2 mld. euro). Cele de Pilon III mai aveau 0,4 mld. lei (67 mil. euro). Raportat la capitalizarea de la acel moment, pachetul cumulat înseamnă aproximativ 13% din companie, faţă de 9,7% în 2023. Fondurile au fost decisive şi la listare: au subscris 46,85% din IPO, adică acţiuni de 4,4 mld. lei (822 mil. euro).

Votul cumulativ schimbă aritmetica adunării. Fiecare acţionar îşi înmulţeşte voturile cu numărul de locuri scoase la vot, adică cinci, şi le poate concentra pe un singur candidat. Un candidat îşi asigură mandatul dacă strânge peste o şesime din voturile exprimate. Toate fondurile de pensii la un loc ar fi sub acest prag. Statul, cu 80%, şi-ar putea împărţi voturile egal pe cinci candidaţi şi ar putea ocupa toate locurile. Fondurile au nevoie de sprijinul altor minoritari: acţionarii din afara statului au împreună aproape 20% din Hidroelectrica, suficient pentru un loc. Potrivit OUG 109, membrii consiliului în funcţie la data adunării generale sunt înscrişi pe lista candidaţilor.

Statul român, prin Ministerul Energiei, deţine 80,06% din Hidroelectrica, potrivit structurii acţionariatului de la 31 decembrie 2025. Persoanele juridice au 16,8%, iar persoanele fizice 3,1%.

În primul semestru, Hidroelectrica a raportat un profit net de 2.571 mil. lei (481 mil. euro), cu 62% mai mare decât în aceeaşi perioadă din 2025. Veniturile au crescut cu 40%, la 6.047 mil. lei (1.130 mil. euro). Producţia netă de energie a avansat cu 17%, la 7.070 GWh, pe fondul unui regim hidrologic normalizat. Portofoliul de furnizare aproape s-a dublat într-un an, la 1,4 milioane de locuri de consum.

Acţiunile Hidroelectrica se apreciau cu 0,3% luni, la 187,6 lei, pentru o capitalizare de 84,1 mld. lei (15,7 mld. euro). Compania publică rezultatele pe trimestrul III pe 16 noiembrie.

[analyse_source url=”https://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/patru-fonduri-pensii-obligatorii-trei-facultative-nn-allianz-tiriac-bcr-vital-cer-vot-cumulativ-hidroelectrica-impune-om-consiliul-supraveghere-primul-front-comun-administratorilor-pensii-intr-23278142″]


Analyse


2026-11-10 02:36:52

Post already analysed. But you can request a new run: Do the magic.