S&P retrogradează perspectiva ratingului Poloniei la negativă şi reduce calificativul datoriei în zlo

Agenţia internaţională de rating S&P Global Ratings a revizuit perspectiva ratingului suveran al Poloniei de la stabilă la negativă, invocând deteriorarea finanţelor publice, creşterea accelerată a datoriei guvernamentale şi dificultăţile politice care blochează măsurile de consolidare bugetară. În acelaşi timp, agenţia a redus ratingul datoriei denominate în moneda naţională, zlotul, de la „A/A-1” la „A-/A-2”, în timp ce calificativele pentru datoria în valută au fost menţinute la „A-/A-2”.

Decizia a fost anunţată la 6 noiembrie 2026 şi reprezintă un semnal de avertizare pentru economia poloneză, chiar dacă aceasta continuă să înregistreze ritmuri de creştere peste media multor economii europene.

Potrivit estimărilor S&P, deficitul bugetar al Poloniei va rămâne ridicat în următorii ani, iar deficitele administraţiei publice vor depăşi, în medie, 6% din PIB. Pentru 2026, agenţia estimează un deficit de 7,1% din PIB, acelaşi nivel fiind anticipat şi pentru 2027. În 2028, deficitul ar urma să se reducă la 6,2%.

Presiunea asupra bugetului vine în special din cheltuielile militare, estimate la aproximativ 4%-5% din PIB, majorarea cheltuielilor sociale şi costurile salariale din sectorul public.

Datoria publică netă, calculată după deducerea activelor lichide, este estimată să depăşească 70% din PIB în 2029, faţă de aproximativ 53% în 2025. S&P consideră că deteriorarea fiscală a Poloniei din ultimii ani se numără printre cele mai semnificative la nivel internaţional.

Agenţia avertizează că, în lipsa unor măsuri de corecţie, autorităţile ar putea fi nevoite să adopte o consolidare fiscală abruptă în 2029-2030, inclusiv din cauza apropierii de limitele constituţionale privind datoria publică. O asemenea ajustare ar putea afecta creşterea economică.

Un alt factor care a cântărit în decizia S&P este polarizarea politică. Guvernul condus de premierul Donald Tusk întâmpină dificultăţi în promovarea reformelor, în contextul conflictelor instituţionale cu preşedintele Karol Nawrocki, apropiat de partidul de opoziţie Lege şi Justiţie (PiS).

Puterea de veto a preşedintelui şi lipsa unei majorităţi parlamentare de trei cincimi, necesare pentru anularea veto-urilor, limitează capacitatea executivului de a adopta măsuri fiscale. Situaţia este cu atât mai complicată cu cât în toamna anului 2027 sunt programate alegeri parlamentare, ceea ce reduce perspectivele unor ajustări bugetare consistente înainte de scrutin.

În pofida problemelor fiscale, S&P menţine o perspectivă relativ favorabilă asupra economiei reale. Agenţia estimează o creştere economică de 3,6% în 2026, urmând ca ritmul mediu anual să se apropie de 3% în perioada 2027-2029.

În trimestrul al doilea din 2026, economia poloneză a crescut cu 4,1%, susţinută de investiţii, care au avansat cu 8,5%, în special pe fondul implementării proiectelor finanţate prin fondurile europene şi al revenirii investiţiilor private.

Consumul intern rămâne un alt motor important, susţinut de creşterea salariilor reale, în timp ce exporturile au beneficiat de îmbunătăţirea cererii din partea principalilor parteneri comerciali.

Agenţia avertizează însă că investiţiile finanţate prin Facilitatea de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) europeană vor pierde din intensitate după încheierea programului, iar investiţiile private ar putea să nu compenseze integral această diminuare.

Polonia alocă aproximativ 4,7% din PIB pentru apărare în 2026, unul dintre cele mai ridicate niveluri din cadrul NATO. Deşi aceste cheltuieli susţin capacitatea de securitate a ţării, ele contribuie la presiunea asupra finanţelor publice.

Pe de altă parte, fondurile europene continuă să susţină investiţiile. Polonia are la dispoziţie aproximativ 55 de miliarde de euro prin Facilitatea de Redresare şi Rezilienţă şi alte 77 de miliarde de euro din cadrul financiar multianual al UE pentru perioada 2021-2027. În plus, ţara a primit o alocare de 44 de miliarde de euro prin programul european SAFE, destinat finanţării investiţiilor în apărare.

S&P avertizează că ar putea reduce ratingurile Poloniei dacă deficitele persistente şi acumularea datoriei publice ar afecta semnificativ creşterea economică, încrederea investitorilor sau costurile de finanţare. O escaladare a războiului dintre Rusia şi Ucraina, cu efecte asupra securităţii şi finanţelor publice poloneze, reprezintă un alt risc.

În schimb, perspectiva ar putea reveni la stabilă dacă guvernul ar reuşi să reducă în mod sustenabil deficitul bugetar şi să încetinească acumularea datoriei, fără să afecteze puternic economia.

Decizia S&P transmite astfel un mesaj important: Polonia rămâne una dintre economiile cu cele mai bune perspective de creştere din Europa Centrală şi de Est, însă menţinerea acestei performanţe va depinde tot mai mult de capacitatea autorităţilor de a controla cheltuielile publice şi de a restabili echilibrul bugetar.