Maciej Witucki, preşedintele BusinessEurope: Una dintre sursele succesului nostru, în România, în Cehia,

♦ Un antreprenor german investeşte în Europa de Est nu pentru salarii, care diferă acum doar cu 10-20%, ci pentru că aici e mult mai uşor să faci afaceri decât în Germania ♦ România are hidro şi nuclear, iar în competiţia pentru fabrici cu Ungaria, Polonia sau Cehia diferenţa o fac şi regimurile fiscale ♦ Polonia nu şi-a închis centralele pe cărbune: „Nu poţi să omori ţara“ ♦ Pentru industrii aflate în dificultate, cum este fostul Sidex, soluţia sunt companiile europene, nu cele naţionale.

România are încă un avantaj important în competiţia pentru investiţii: este mult mai uşor să construieşti o fabrică nouă la Timişoara decât în vestul Europei, iar pentru unii investitori germani mediul de afaceri contează acum mai mult decât costul forţei de muncă. Mesajul vine de la Maciej Witucki, preşedintele BusinessEurope, organizaţia care reuneşte 42 de federaţii patronale din Europa, într-un interviu acordat ZF la Summitul 2026 al Confederaţiei Patronale Concordia de la Bucureşti. Preţul energiei rămâne însă principala problemă a României, iar Polonia, ţara sa, a ales să nu-şi închidă cen­tra­lele pe cărbune pentru a nu-şi lovi economia, dar investeşte acum puternic în nuclear, eolian şi sisteme fotovoltaice.

Maciej Witucki a pornit de la o discuţie recentă cu un investitor, care i-a explicat de ce investeşte astăzi în Europa de Est, deşi dife­renţele salariale faţă de Germania s-au redus mult. „Acum două zile m-am întâlnit cu un antreprenor german. Mi-a spus că investeşte astăzi în Europa de Est nu neapărat din cauza costului forţei de muncă, pentru că salariile medii s-au apropiat şi diferă doar cu 10-20%. Dar a spus un lucru interesant pentru noi: investeşte în Europa de Est pentru că aici e mult mai uşor să faci afaceri decât în Germania“, a spus Maciej Witucki.

Preşedintele BusinessEurope susţine simplificarea reglementărilor în toată Uniunea, dar consideră că statele din Europa Centrală îşi subestimează propriul avantaj faţă de marile economii din vest.

„Înseamnă că nu apreciem cât de mult avem încă. Evident, fie că e vorba de Europa Centrală sau de Europa de Vest, vrem reglementări mai simple şi proceduri mai simple. Dar nu uitaţi că una dintre sursele succesului nostru, în România, în Cehia, în Polonia, este că încă e mult mai uşor să construieşti o fabrică nouă la Timişoara sau la Katowice decât la Düsseldorf“, a spus Maciej Witucki.

Întrebat cum poate România să ţină pasul, mai ales după ce Ungaria a atras noile uzine auto, Maciej Witucki a amintit că România are hidro şi nuclear, iar diferenţa o fac şi regimurile fiscale.

„La un moment dat, Ungaria a spus că nu va respecta regulile şi constrângerile sociale europene. Din câte înţeleg, asta a fost pe atunci declaraţia premierului Orbán. Iar România, din câte înţeleg, are hidro şi nuclear. Deci e şi o chestiune de regimuri fiscale şi de altele“, a spus Maciej Witucki.

Polonia a ales o altă cale decât România în energie. Cărbunele a asigurat 53,6% din producţia de electricitate a Poloniei în 2024, faţă de 13% în România, potrivit datelor Ember, iar România şi-a asumat prin PNRR ieşirea completă din cărbune până în 2032. Întrebat cum a evitat Polonia închiderea centralelor, Maciej Witucki a răspuns scurt.

„Nu am avut de ales. Nu poţi să omori ţara. Doar plătim mai mult pentru emisiile de CO2“, a spus Maciej Witucki.

Pe termen scurt, soluţiile pe care le vede ţin de diversificarea surselor de energie, de sfârşitul războaielor din Ucraina şi Iran şi de revizuirea sistemului european de certificate de CO2, pentru care cresc presiunile din partea statelor cu industrie grea.

„Ce putem face pe termen scurt? Aş spune că, pe termen scurt, în energie, trebuie diversificate sursele. Trebuie să sprijinim Ucraina, ca să se ajungă la sfârşitul războiului de acolo. Avem nevoie şi de sfârşitul războiului cu Iranul, pentru că acesta aruncă preţurile în aer, şi de revizuirea ETS, care este în desfăşurare. Cu presiunea venită din Italia şi din alte ţări intensive în CO2, va exista o revizuire“, a spus Maciej Witucki.

Despre posibilitatea ca statul român, principalul producător de energie, să reducă preţurile, preşedintele BusinessEurope a refuzat să intre în dezbaterea internă: „E o problemă politică. Nu comentez deciziile guvernului vostru“.

Pentru industriile aflate în dificultate, cum este fostul Sidex de la Galaţi, cel mai mare combinat siderurgic din România, Maciej Witucki consideră că soluţia nu poate veni de la fiecare stat în parte, ci din companii construite la nivel european.

„Dacă vrem astăzi să ne apărăm industriile, şi asta apare foarte clar în raportul Letta, trebuie să construim companii europene, nu companii româneşti, germane sau poloneze, pentru că acestea nu au scara necesară. Trebuie să lucrăm împreună, peste graniţe, şi să creăm entităţi mai mari, pentru că competitorii noştri sunt foarte mari“, a spus Maciej Witucki.

Modelul pe care îl propune Maciej Witucki este Airbus, construit de mai multe state europene împreună. Bugetele comune create în pandemie şi acum în apărare, prin programul SAFE, merg în această direcţie, iar preşedintele BusinessEurope vede aceeaşi logică în industria spaţială, unde fiecare ţară încearcă încă să-şi dezvolte singură proiectele.

„Noi împingem spre crearea mai multor “Airbusuri“. Avem nevoie de ele. Pentru mine, viitorul înseamnă proiecte comune în apărare şi în spaţiu. Astăzi fiecare ţară încearcă să aibă propriile proiecte. Industria lansatoarelor ar trebui, prin definiţie, să fie europeană. Poţi avea sateliţi româneşti, polonezi, cehi, asta se poate face. Dar pentru lansatoare avem nevoie de un răspuns european la SpaceX“, a spus Maciej Witucki.

În discursul de la summit, preşedintele BusinessEurope a dat România şi Polonia drept exemplu pentru felul în care au fost folosiţi banii europeni.

„Când vezi ce s-a întâmplat în România şi în Polonia, şi chiar în Germania, Italia şi Franţa, cu acest buget mic, e un buget super-eficient“, a spus Maciej Witucki.