Concordia Summit 2026: Cum activăm capitalul României. România se construieşte prin investiţii. Avem res

♦ Odată cu România, şi întreaga Uniune Europeană trebuie să îşi stabilească mai bine direcţiile de creştere pentru a rămâne în competiţie cu marile puteri SUA şi China ♦ Confederaţia Patronală Concordia, care reprezintă companii din 20 de sectoare economice cu o contribuţie de 30% la PIB, a organizat a doua ediţie a evenimentului Concordia Summit, tema principală în 2026 fiind Cum activăm capitalul României.

România a evoluat mult în ultimii 20 de ani de la momentul aderării la Uniunea Europeană, iar acum întrebarea este cum se poate susţine în conti­nua­re creşterea. Impulsionarea investiţii­lor este o soluţie, mai ales că România este printre cele mai importante ţări din regiune, alături de Polonia şi Aus­tria. Pentru ca banii să vină în ţară, este nevoie de încrederea investito­ri­lor că vor găsi pe plan local un mediu propice să îşi pună capitalul la lucru. Acestea au fost câteva dintre con­cluziile participanţilor la evenimentul Concordia Summit 2026, a doua e­di­ţie organizată la Bucureşti de Confe­de­raţia Patronală Concordia, princi­pala voce a businessului românesc.

„Capitalul e pragmatic, nu răs­pun­de la apeluri, ci la fapte: unde gă­seşte piaţă, viziune şi încredere. Pieţe­le funcţionează pentru că oa­menii au încredere că pot cumpăra şi vinde la preţuri corecte. Companiile pot strân­ge capital, pentru că cineva are încre­dere că acel capital va fi folosit bine. Fără acest fundament, nici cel mai bun plan economic nu va putea porni. Eu am încredere în companiile româ­neşti. Le văd în fiecare zi cum inves­tesc, cum an­gajează, cum rezistă, cum se extind pe pieţe noi. Este momentul ca statul să ţină pasul cu ele. Avem nevoie de un parteneriat real“, a spus antre­pre­norul Dan Şucu, preşedintele Con­federaţiei Patronale Concordia, în debutul evenimentului.

El a completat că în ultimele luni, propunerile Concordia au ajuns pe masa guvernului şi au fost incluse în programul de guvernare. Pasul urmă­tor este ca ele să fie şi puse în practivă, mai ales că vizează prropuneri concrete în domenii precum energia, forţa de muncă, simplificare, capitalul autohton.

„Nu construim o economie doar din planuri şi din cifre. O construim din încredere, zi de zi, între companii şi consumatori, între stat şi piaţă, între România şi partenerii europeni şi transatlantici şi, cel mai important, între mediul de busi­ness, stat şi societate. O economie pu­ternică şi o societate prosperă nu sunt opuse, se întăresc reciproc, cresc împreună“, a completat Dan Şucu.

Despre încredere a vorbit şi pre­mierul Luca Niculescu, el subliniind că mediul de afaceri, antreprenorii români şi străini şi oamenii din companii au susţinut dezvoltarea economică a ţării.

„România are capital, are economii care pot fi mobilizate pentru investiţii. Avem acces la fonduri europene, avem resurse, oameni pregătiţi, companii care concurează cu succes pe pieţele internaţionale. Este nevoie să reconstruim capitalul de încredere fără de care toate celelalte sunt mult mai greu de pus în mişcare, încrederea între stat şi mediul de afaceri, între instituţii şi cetăţeni, între cei care luăm decizii şi cei care trăiesc cu efectele lor. Şi între noi, românii“, a spus Luca Niculescu, Prim-ministrul României, prezent la conferinţa Concordia Summit 2026.

Roxana Mînzatu, Vicepreşedinte Executiv, Comisia Europeană, prezentă de asemenea la conferinţa organizată de Concordia, a vorbit despre capitalul uman ca una dintre cele mai importante rotiţe în mecanismul de creştere a unei companii sau economii.

„Fără îndoială că orice companie care îşi doreşte să se lanseze şi să reuşească are nevoie atât de bani, cât şi de resursă umană. România a reuşit în cadrul Uniunii Europene, cu mult sprijin primit dinspre Uniunea Europeană, să ajungă să performeze economic şi, în acelaşi timp, să ridice şi nivelul de trai pentru români. E momentul în care trebuie împreună să gândim o viziune pentru viitor. Şi asta nu este doar despre România, este şi doar despre Europa“, a spus Roxana Mînzatu.

 

Dan Şucu, preşedintele Confederaţiei Patronale Concordia

♦ Capitalul e pragmatic, nu răspunde la apeluri, ci la fapte: unde găseşte piaţă, viziune şi încredere.

♦ Întrebarea azi nu mai e dacă România poate creşte, ci ce fel de creştere urmează. România se construieşte prin investiţii. Avem resursele şi oamenii. Încrederea e, de fapt cea mai subestimată formă de capital.

♦ Eu am incredere in companiile romanesti. Le văd în fiecare zi cum investesc, cum angajează, cum rezistă, cum se extind pe pieţe noi. Este momentul ca statul să ţină pasul cu ele. Avem nevoie de un parteneriat real.

♦ Nu construim o economie doar din planuri şi din cifre. O construim din încredere, zi de zi, între companii şi consumatori, între stat şi piaţă, între România şi partenerii europeni şi transatlantici şi, cel mai important, între mediul de business, stat şi societate.

♦ Aşa cum ne-a arătat, coeziunea europeană în ultimii 20 de ani a fost o investiţie, una dintre cele mai bune ale Europei. Iar investiţiile bune se continuă, nu se abandonează.

♦ Vă propun să vorbim mai puţin despre obstacole şi mai mult despre cum activăm ce avem deja: capital, talent, piaţă, despre cum construim împreună încrederea. O economie puternică şi o societate prosperă nu sunt opuse, se întăresc reciproc, cresc împreună.

 

Luca Niculescu, prim-ministrul României

♦ România are capital, are economii care pot fi mobilizate pentru investiţii. Avem acces la fonduri europene, avem resurse, oameni pregătiţi, companii care concurează cu succes pe pieţele internaţionale. Este nevoie să reconstruim capitalul de încredere fără de care toate celelalte sunt mult mai greu de pus în mişcare.

♦ În ultimii douăzeci de ani mediul privat este cel care a dus o mare parte din greul dezvoltării economice a României. Antreprenorii români, investitorii străini, milioanele de oameni care lucrează în companii au creat bunăstare, locuri de muncă, au dezvoltat industrii, au adus tehnologii şi au integrat România în economia europeană şi globală.

♦ România de astăzi este profund diferită faţă de cea de acum două decenii, chiar dacă, în pofida acestei dezvoltări extraordinare pe care a cunoscut-o, există încă multe decalaje pe care la care trebuie să lucrăm pentru a le diminua.

♦ Prosperitatea nu se produce prin ordonanţe de urgenţă. Ea se construieşte în şcoli, în fabrici, în birouri, în laboratoare, în ferme, prin investiţii, prin iniţiativa de care daţi dovadă, prin asumarea riscurilor şi mai ales prin munca oamenilor. Statul are un rol esenţial să creeze condiţiile în care această prosperitate să crească.

 

Roxana Mînzatu, vicepreşedinte executiv, Comisia Europeană

♦ Orice companie care îşi doreşte să se lanseze şi să reuşească are nevoie atât de bani, cât şi de resursă umană.

♦ Competitivitatea europeană depinde astăzi mai puţin de costurile relative ale forţei de muncă şi mai mult de cunoştinţele şi competenţele lucrătorilor.

♦ Competenţele de bază vor determina în ce măsură cetăţenii, lucrătorii, antreprenorii noştri vor rămâne rezilienţi cognitiv, oameni deplin capabili să aibă gândire critică şi să funcţioneze în economie, în democraţie.

♦ Normal ar fi să prioritizăm pe cât de mult putem modernizarea calităţii învăţământului profesional şi tehnic, parteneriatele între şcolile profesionale şi mediul de afaceri. Trebuie să investim în calitatea profesorilor din învăţământul profesional şi tehnic.

♦ Pe lângă competenţele tehnice, să ne asigurăm că oferim o perspectivă de carieră, dar şi de dezvoltare personală suficient de solidă tinerilor care aleg să se formeze în această direcţie.

♦ Să fim competitivi, avem nevoie de oameni motivaţi, care să contribuie la succesul afacerilor respective. Condiţiile de muncă sunt şi ele parte din reţeta competitivităţii, nu doar calificarea lucrătorilor.

 

Radu Burnete, consilier prezidenţial pentru politici economice şi sociale

♦ Avem nevoie de creştere economică să putem să rezolvăm problema deficitului şi a datoriei care ne apasă. Nu o putem face doar umblând la la cheltuieli şi venituri.

♦ Avem nevoie de această creştere economică şi o sursă este capitalul nostru autohton. Avem nevoie ca mai mulţi bani care sunt în ţara să finanţeze businessuri româneşti mici, medii, mari. Legislaţia trebuie simplificată.

♦ Avem nevoie de creştere economică pentru că statul însuşi are nevoie de mai multe resurse şi nu cred că trebuie să vină din taxe suplimentare, ci din faptul că noi colectăm mai mult dintr-o economie mai mare.

♦ Suntem puţin în urmă cu tot ceea ce înseamnă inteligenţa artificială, o rată de adopţie mică la stat şi în mediul privat. Nu putem rata revoluţia asta. Ştiu că sunt multe întrebări, sunt multe pericole, dezbateri. Istoria accelerează şi acum dacă pierzi doi paşi la început, te trezeşti că eşti cu 20 de paşi în urmă.

♦ Sper că anul viitor va fi un pic mai bun. Cred că o să avem un pic de creştere economică. Nu o să revenim la cifre fantastice, iarna va fi dificilă şi nu doar în România, ci peste tot, pentru că piaţa globală de energie e foarte tensionată. Sentimentul meu este că în doi-trei ani, preţul energiei în România va reveni undeva la normal.

 

Mihaela Lupu, membru al Consiliului Director, Confederaţia Patronală Concordia

♦ Capital există. Contează dacă investitorii găsesc încredere pe termen lung, un cadru stabil şi predictibilitate în ceea ce fac cu acest capital.

♦ Din perspectiva sistemului bancar, vedem proiecte foarte bune în România.

♦ Există un nivel ridicat de interes din partea investitorilor, am devenit mai competenţi decât în trecut. Avem talent, centre regionale, avantajul accesului la Marea Neagră, precum şi fondurile europene. Ar trebui să valorificăm aceste oportunităţi.

♦ Ne propunem să mobilizăm capital instituţional pentru a dezvolta ecosistemul fondurilor de private equity, venture capital din România. Apoi numărul companiilor bancabile va creşte.

♦ Un alt aspect pozitiv este energia antreprenorială foarte ridicată în România. Avem nevoie de jucători regionali şi de ecosisteme pentru a concura cu Statele Unite şi China.

♦ Fără o piaţă unică pe deplin funcţională, Europa va fi, de fapt, un jucător global mai slab, pentru că vom avea o competitivitate mai redusă şi o rezilienţă mai scăzută. De asemenea, companiile europene şi liderii politici nu vor fi la fel de puternici atunci când se vor confrunta cu marii giganţi.

 

Raluca-Ana-Maria Nicolescu, director general, Banca de Investiţii şi Dezvoltare

♦ România are capital în acest moment, reprezintă, în această regiune, un exemplu de mare succes în ceea ce priveşte convergenţa economică bazată pe costurile forţei de muncă, integrarea în Uniunea Europeană şi investiţiile străine. Dar, în acest moment, aş spune că aceşti factori nu mai sunt suficienţi.

♦ Oferim foarte multe oportunităţi în această regiune: poziţia geografică, avem şi foarte multe resurse naturale în comparaţie cu alte ţări. Avem, de asemenea, o bază industrială şi capital uman.

♦ Factorul decisive este predictibilitatea pentru că există o competiţie globală pentru capital, iar investitorii vor veni doar în locurile în care oportunităţile oferite pot fi transformate în randamente ajustate la risc.

♦ Investitorii şi capitalul pot evalua şi include în preţ costurile ridicate, pot evalua concurenţa, dar nu pot evalua şi include în preţ o perioadă îndelungată de incertitudine.

♦ România are capital, un sistem bancar foarte puternic, cu un nivel ridicat de solvabilitate şi o lichiditate foarte bună. De asemenea, statul are şi a avut şi în trecut fonduri naţionale, acum avem şi anumite scheme de ajutor de stat. Dar România are şi anumite deficite de finanţare şi disfuncţionalităţi ale pieţei, iar pe acestea trebuie să le rezolvăm.

 

Dan Bucşa, macro strategist, Wellington Management

♦ Fluxurile de capital au nevoie de o poveste de creştere economică, iar Europa şi România trebuie să îşi schimbe modelul de creştere. Avem nevoie de politici industriale pentru a accelera această creştere.

♦ Europa este mai degrabă un utilizator al acestei revoluţii a inteligenţei artificiale decât un lider global.

♦ Cred că singura şansă a Europei este să creeze o piaţă bursieră europeană unificată.

♦ Naţionalismul financiar din Europa reprezintă un cost pentru companiile de pretutindeni, inclusiv pentru cele din România. Dacă bursele rămân foarte mici, vor exista anumite fluxuri de capital, dar acestea vor fi mult mai scumpe decât capitalul de mari dimensiuni care ar putea ajunge în aceste economii.

♦ Mă uit la marii investitori şi la ceea ce spun ei: fie Europa are o singură Bursă, fie nu va mai conta în viitor.

♦ Trăim pe cel mai bun continent de pe această planetă. Avem foarte mulţi bani. Doar că, în prezent, îi investim în mare parte în Statele Unite. Pentru a avea o piaţă comună a capitalului propriu, o piaţă comună de capital, trebuie să ne armonizăm şi politicile fiscale.

 

Piotr Jabłonski, director general, Divizia Afaceri Externe, Banca Poloneză de Dezvoltare (BGK)

♦ România, dar şi alte ţări din Europa Centrală, precum Polonia şi alte state, au făcut o treabă extraordinară de-a lungul anilor. Procesul de recuperare a decalajelor şi de convergenţă a adus o creştere a nivelului veniturilor şi o dezvoltare generală a ţărilor noastre. O parte din acest progres a fost legată de fluxurile de fonduri europene.

♦ Creşterea viitoare va depinde de modul în care ţările şi regiunea noastră vor răspunde noii revoluţii care se apropie, din sfera tehnologică. Va conta modul în care vom reuşi să ne facem economiile competitive în această lume nouă.

♦ Polonia a reuşit să atragă în special capital străin, combinat cu costurile forţei de muncă, cu nivelul ridicat de educaţie al capitalului uman şi cu rapiditatea antreprenorilor polonezi. Toate acestea au adus o creştere sustenabilă în ultimii ani.

♦ Faptul că economia poloneză este destul de bine diversificată reprezintă, de asemenea, un factor important, nu depindem de un anumit sector.

♦ Există companii care au idei bune, dar problema apare atunci când vine vorba despre extindere, despre dezvoltarea afacerilor, în special la nivel internaţional.

 

Stéphane Garelli, profesor de competitivitate mondială, profesor emeritus la Institute of Management Development (IMD) şi Universitatea din Lausanne, fost director general al Forumului Economic Mondial şi al reuniunilor anuale de la Davos

♦ James Buchanan, un economist foarte cunoscut, laureat al Premiului Nobel, spunea că guvernele ar trebui să funcţioneze în cadrul unor reguli constituţionale, inclusiv cu limite privind împrumuturile şi deficitele bugetare. Şi cred că este o idee foarte interesantă.

♦ Se numeşte „frâna datoriei“, un mecanism prin care obiectivele privind finanţele publice sunt introduse în Constituţie.

♦ Acum ne aflăm într-o situaţie în care ameninţarea nu există doar la birou, ci şi în afara lui. Dacă vă uitaţi la utilităţile publice, energie, servicii medicale, centre de date, la propria locuinţă, la aparatele conectate, frigiderul, routerele, maşina, totul este conectat şi vulnerabil.

♦ Trebuie să aveţi stabilitate în aprovizionare, eficienţă a costurilor şi securitatea activelor, un lucru absolut esenţial. Trebuie să aveţi o diversificare a clienţilor şi a furnizorilor.

♦ Încercaţi să aflaţi cine vor fi concurenţii voştri de mâine, de unde vor veni.

♦ Trebuie să acceptaţi că există un nivel ridicat de incertitudine de care nu veţi putea scăpa niciodată. Pur şi simplu mergeţi înainte şi vedeţi ce se întâmplă. Economia mondială nu este atât de rea pe cât pare.

 

Vasile Iuga, partener, Valorem Management Consulting

♦ În ultimul an constatăm că procesul de democratizare a energiei, parţial eşuat, n-a fost finalizat încă şi că energia în continuare este scumpă şi nesigură.

♦ Europa a fost dependentă de importuri în materie de hidrocarburi. Europa importă 90%, un procent extrem de mare.

♦ Am ajuns în Europa în situaţia în care preţul energiei este de cel puţin două ori mai mare decât în Statele Unite şi de 1,5 ori mai mare decât în China. Este un impact dramatic asupra economiei europene şi asta înseamnă pierdere de piaţă pentru producătorii europeni, pierdere de locuri de muncă.

♦ O analiză destul de bine fundamentată ne arată că, la o creştere permanentă a preţului energiei cu 10%, se pierd 2% din locurile de muncă în sectoarele energointensive.

♦ Europa este excepţională la analiză şi la diagnostic. Dar este catastrofală la implementare.

♦ Credem că prin politică inteligentă şi prin investiţii ţintite, preţul energiei în România poate scădea cu până la 25% în 2030 şi cu până la 40% până în 2035. Investiţiile trebuie să se întâmple şi în producţie, dar şi în reţele.

♦ Nu putem activa capitalul românesc la potenţialul lui în absenţa unei energii care este atât de scumpă şi care are acest impact dramatic asupra competitivităţii.

 

Alexandru Nazare, ministrul Finanţelor

♦ E momentul să nu mai fim cu securea ratingului deasupra capului. E un obiectiv fundamental. Nu putem gândi o relansare economică în absenţa unei discipline fiscal-bugetare şi a unor bugete construite credibil.

♦ În următoarele săptămâni luăm decizia pe a doua rectificare, pe cum ne organizăm pentru atingerea ţintei în 2026, deciziile fundamentale asupra bugetului 2027, unde trebuie să fim foarte atenţi la ce putem finanţa realist. Nu putem să revenim la situaţia în care bugetul nu reflectă realitatea, pentru că nu mai are nimeni răbdare cu România.

♦ E clar că modelul economic nu funcţionează şi că trebuie ajustat. Şi asta nu înseamnă să minimalizăm sau să ignorăm importanţa consumului pentru economie, dar nici să o considerăm magistrală.

♦ Cred că trebuie să fim mult mai ambiţioşi când ne uităm la piaţa de capital şi la întreg ecosistemul de fonduri de investiţii, astfel încât să stimulăm investiţiile private care sunt cele care pot declanşa această creştere economică despre care vorbim.

♦ Nu-mi doresc să fim din nou forţaţi de situaţie, să creştem vreo taxă.

 

Alexandru Petrescu, preşedinte, Autoritatea de Supraveghere Financiară

♦ Sunt oportunităţi şi putem creşte. Efectele labirintului administrativ birocratic în care ne aflăm le vedem. Există prime de risc din ce în ce mai ridicate ale investitorilor, traduse în costul finanţării. Avem amânarea investiţiilor, volatilităţi ridicate inclusiv pe burse. Mobilitatea capitalului devine extrem de importantă.

♦ ASF supraveghează trei sectoare cel de asigurări, piaţa de capital şi cel de pensii. Când vorbim de pensii, prezervarea fondurilor de pensii este scopul existenţial al acestei instituţii, dar totodată şi crearea unui cadru de permisivitate pentru investiţii şi antrenarea acestor bani şi în businessul real.

♦ Avem nevoie de o democratizare a pieţei de capital, de mai mulţi investitori. Avem 350.000 astăzi, dar cred că putem să creştem într-un ritm mai bun.

♦ Avem nevoie să trecem de la piaţă emergentă la piaţă dezvoltată. Pentru aceste lucruri, într-adevăr trebuie să mai doborâm din ziduri, să mai fluidizăm decizia, să eliminăm din labirintul organizaţional.

♦ Mi-aş dori să fie mai multe listări şi din zona privată şi din zona de stat în repere de acţionariat şi menţinere de leviere de control, care nu îmi aparţin ca decizie, dar mă interesează să văd cu siguranţă mai multe companii listate din întregul spectru economic.

 

Radu Hanga, preşedinte, Bursa de Valori Bucureşti

♦ Bursa de la New York a scăzut cu 5%. Cu 10 ani în urmă, într-un context în care se întâmpla un asemenea cataclism, pe o piaţă majoră de afară, noi am fi fost loviţi dramatic.

♦ În zona fondurilor de investiţii sunt acum 1,4 milioane de români care investesc în piaţă prin intermediul acestor instrumente. Evoluţiile sunt extrem de importante

♦ România este acum numărul trei în Europa de Est ca valoare a capitalizării Bursei, după Polonia şi Austria, în faţa Ungariei, a Cehiei, a Greciei. Deci suntem în top în regiunea noastră, suntem în locul în care ar trebui să fim. Lichiditatea este, de exemplu, anul acesta 60-70% în plus faţă de anul trecut.

♦ Dacă ne căutăm suport pe care să construim ambiţia, Bursa e un suport.

♦ Cred că o să vedem o penetrare mai bună a capitalizării în PIB în momentul în care economia românească va fi mai prezentă în exterior, când vom şti să ieşim şi să devenim mai competitivi în afara graniţelor.

♦ Avem nevoie de încredere. Şi cred că în momentul în care o să stăm la masă cu sectorul privat, sectorul public şi nu o să mai folosim noi şi voi va fi un mare pas înainte.

 

Cătălina Dodu, membru, Consiliul Director, Confederaţia Patronală Concordia

♦ Ca sectorul tehnologiei, unul fundamental în întreaga economie, să crească, trebuie ca proiectele mari (gigafactory) să fie în conversaţie.

♦ Ceea ce avem noi nevoie în România este de un guvern care să folosească produsele crescute, gândite, livrate în România. Astăzi avem un gap major între locul unde există banii şi capacitatea startup-urile româneşti de a accesa aceşti bani. Vorbim de start-up-uri la început cu idei foarte bune, care au nevoie de susţinere pentru a ajunge să fie competitive în piaţa europeană şi în piaţa internaţională, în lumea largă.

♦ Pasul următor pentru sectorul nostru depinde foarte mult de cum ne organizăm în România din punct de vedere guvernamental, în a susţine marile proiecte din tehnologie, în a folosi şi a investi în proiectele cu risc mare la început de drum, pentru a le da o şansă în lumea internaţională.

♦ Adopţia AI astăzi înseamnă o transformare a businessului. Dacă vrem să facem lucrul acesta corect, e nevoie de o investiţie de a înţelege cum poţi să adopţi AI pentru a-ţi transforma businessul şi a deveni mai competitiv.

 

Andrei Gemeneanu, preşedinte, ROPEA

♦ În fiecare zi mă întâlnesc cu o grămadă de antreprenori români şi întotdeauna sunt impresionat de viziune, de drive, de ambiţie, de planuri, de idei, de inovare, de capacitatea de execuţie. Îmi place să spun că antreprenorul român poate să predea antreprenoriat la Harvard.

♦ 2025 a fost un an record pentru industria de private equity şi venture capital. Peste 430 de milioane de euro au fost puşi la lucru în companii româneşti, industria de private equity şi venture capital are un impact puternic asupra economiei locale.

♦ Trebuie să susţinem antreprenoriatul românesc, inovarea românească.

♦ Ar trebui să ne propunem ca până în 2030 să mobilizăm 1 miliard de euro capital cu o componentă privată, din acest capital instituţional local, în principal din fondurile de pensii.

♦ Dacă ne uităm la crearea de locuri de muncă, la valoarea adăugată brută, la dezvoltarea companiei, impactul economic al fondurilor de private equity este acolo. Deci, cumva trebuie să ne unim forţele şi să salvăm această industrie, pentru că aşa vom cataliza antreprenoriatul românesc.

 

Paul Aparaschivei, director executiv, Confederaţia Patronală Concordia

♦ România are mult potenţial, iar provocarea noastră este să transformăm acest potenţial în rezultate. Acest lucru cere, din punctul nostru de vedere, mult mai mult decât politici publice. Cere instituţii care funcţionează, companii care investesc, capacitatea noastră de a lucra împreună şi a construi pe bază de încredere.

♦ Astăzi, într-adevăr, lansăm noua identitate a Confederaţiei Concordia şi noua noastră promisiune pro-business, pro societate.

♦ Noi, la Concordia, apărăm companiile care creează valoare în România, susţinem investiţiile, suntem un ambasador al competitivităţii, susţinem inovaţia şi locurile de muncă şi, nu în ultimul rând, cerem insistent reguli predictibile şi instituţii eficiente.

♦ Dezvoltarea economică nu poate avea loc fără o comunitate prosperă, iar asta înseamnă salarii mai bune, oportunităţi pentru tineri şi resurse pentru educaţie, sănătate şi servicii publice de calitate.

♦ Nu ar trebui să alegem între ceea ce este bine pentru business şi ceea ce este bine pentru societate. Cele două trebuie să meargă împreună.

♦ Mergem mai aproape de businessurile locale prin huburile noastre regionale. Încheiem parteneriate regionale la nivelul partenerilor noştri din alte state din Europa Centrală şi de Est şi creştem în acelaşi timp comunitatea şi impactul Concordia.