[analyse_image type=”featured” src=”https://r3media.ro/wp-content/uploads/2026/11/pageau-la-bucuresti-e1794220607315.jpeghttps://r3media.ro/wp-content/uploads/2026/11/pageau-la-bucuresti-e1794220607315.jpeg”]
Cunoscutul artist Jonathan Pageau, invitatul conferinței „Pariul frumuseții: de la Bizanț la România”
Cunoscutul artist ortodox, Jonathan Pageau, este invitatul conferinței „Pariul frumuseții: de la Bizanț la România”, ce va avea loc luni, 16 noiembrie, la București.
Invitatul va urmări firul care leagă moștenirea Romei celei Noi de cultura românească și va arăta de ce formele unei civilizații (cuvintele, zidurile, liturghiile ei) sunt cea mai fidelă mărturie despre ceea ce un popor a iubit.
Evenimentul este organizat de Institutul Cultural Român și Comisia pentru Cultură, Arte și Mijloace de Informare în Masă a Camerei Deputaților.
„Între Atena și Michelangelo, Europa și-a rătăcit o mie de ani din propria glorie. Vreme de un mileniu după căderea Romei apusene, un stat roman a dăinuit pe malurile Bosforului: cetățenii săi se numeau romani, iar țara lor purta numele de Romania. Termenul „bizantin”, sub care îi cunoaștem astăzi, a fost născocit abia la un secol după căderea Constantinopolului. Pentru Europa, Bizanțul a devenit ulterior un sinonim al birocrației; pentru noi, românii, el rămâne o moștenire vie, păstrată în limbă, în credință și în zidurile pictate ale bisericilor noastre.
În tradiția Răsăritului, frumosul (kallos) este ceea ce cheamă (kalein): îl scoate pe om din sine și îl îndreaptă spre ceva mai mare decât el. Din această convingere s-au născut cupola Sfintei Sofii, mozaicurile de la Ravenna, tiparnițele lui Constantin Brâncoveanu și albastrul de Voroneț, care înfruntă de aproape cinci secole iernile Bucovinei. Generații întregi, cu puține mijloace și și mai puțină siguranță, au ales să investească în frumusețe, pariind că aceasta va dăinui mai mult decât armatele. Armatele au dispărut. Frumusețea a rămas.
Despre acest pariu va vorbi Jonathan Pageau, artist sculptor de icoane, eseist și unul dintre cei mai ascultați interpreți contemporani ai simbolismului creștin, în conferința „The Wager of Beauty: from Byzantium to Romania” („Pariul frumuseții: de la Bizanț la România”). Invitatul va urmări firul care leagă moștenirea Romei celei Noi de cultura românească și va arăta de ce formele unei civilizații (cuvintele, zidurile, liturghiile ei) sunt cea mai fidelă mărturie despre ceea ce un popor a iubit”, precizează organizatorii.
Intrarea este liberă, dar necesită înscrierea online, aici: https://marilecarti.ro/events/conferinta-pariul-frumusetii-de-la-bizant-la-romania-palatul-parlamentului/
CITEȘTE MAI MULT
Cunoscutul artist ortodox, Jonathan Pageau, este invitatul conferinței „Pariul frumuseții: de la Bizanț la România”, ce va avea loc luni, 16 noiembrie, la București.
Invitatul va urmări firul care leagă moștenirea Romei celei Noi de cultura românească și va arăta de ce formele unei civilizații (cuvintele, zidurile, liturghiile ei) sunt cea mai fidelă mărturie despre ceea ce un popor a iubit.
Evenimentul este organizat de Institutul Cultural Român și Comisia pentru Cultură, Arte și Mijloace de Informare în Masă a Camerei Deputaților.
„Între Atena și Michelangelo, Europa și-a rătăcit o mie de ani din propria glorie. Vreme de un mileniu după căderea Romei apusene, un stat roman a dăinuit pe malurile Bosforului: cetățenii săi se numeau romani, iar țara lor purta numele de Romania. Termenul „bizantin”, sub care îi cunoaștem astăzi, a fost născocit abia la un secol după căderea Constantinopolului. Pentru Europa, Bizanțul a devenit ulterior un sinonim al birocrației; pentru noi, românii, el rămâne o moștenire vie, păstrată în limbă, în credință și în zidurile pictate ale bisericilor noastre.
În tradiția Răsăritului, frumosul (kallos) este ceea ce cheamă (kalein): îl scoate pe om din sine și îl îndreaptă spre ceva mai mare decât el. Din această convingere s-au născut cupola Sfintei Sofii, mozaicurile de la Ravenna, tiparnițele lui Constantin Brâncoveanu și albastrul de Voroneț, care înfruntă de aproape cinci secole iernile Bucovinei. Generații întregi, cu puține mijloace și și mai puțină siguranță, au ales să investească în frumusețe, pariind că aceasta va dăinui mai mult decât armatele. Armatele au dispărut. Frumusețea a rămas.
Despre acest pariu va vorbi Jonathan Pageau, artist sculptor de icoane, eseist și unul dintre cei mai ascultați interpreți contemporani ai simbolismului creștin, în conferința „The Wager of Beauty: from Byzantium to Romania” („Pariul frumuseții: de la Bizanț la România”). Invitatul va urmări firul care leagă moștenirea Romei celei Noi de cultura românească și va arăta de ce formele unei civilizații (cuvintele, zidurile, liturghiile ei) sunt cea mai fidelă mărturie despre ceea ce un popor a iubit”, precizează organizatorii.
Intrarea este liberă, dar necesită înscrierea online, aici: https://marilecarti.ro/events/conferinta-pariul-frumusetii-de-la-bizant-la-romania-palatul-parlamentului/
[analyse_source url=”https://r3media.ro/jonathan-pageau-conferina-pariul-frumusetii-de-la-bizant-la-romania/”]






