Victoria democraților împotriva lui Trump ascunde o capcană. Ce greșeli le-ar putea costa alegerile…

Victoria
clară a democraților la alegerile intermediare a adus o undă de
entuziasm în tabăra anti-Trump, însă dincolo de festivisme se
ascunde o ecuație politică extrem de riscantă. În timp ce Donald
Trump caută să forțeze numiri și decizii pe repede înainte în
ultimele săptămâni de interimat, adevărata amenințare pentru
învingători vine chiar din interior. Politologul Sergiu Mișcoiu,
profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj și la Universitatea
Paris-Est Créteil, avertizează că fără reforme sociale concrete
și în lipsa unei gestionări atente a rivalităților interne,
succesul de azi al democraților se poate transforma rapid într-un
eșec major la alegerile prezidențiale.

Un
alt risc major este ca războiul ideologic dintre Bernie Sanders și
aripa centristă ar putea destabiliza partidul democrat.

Între
timp, Donald Trump va încerca să reducă proporțiile înfrângerii
și să obțină anumite succese în politica externă. Sergiu
Mișcoiu este însă rezervat în privința șanselor președintelui
de a obține realizări notabile în a două jumătate a celui de-al
doilea mandat la Casa Albă.

„Cu
siguranță că Trump va încerca să închidă anumite capitole pe
care le-a deschis și pe care le poate închide, dar nu știu dacă
și Iranul și Ucraina fac parte din acest lot, pentru că sunt mult
prea importante și exclud posibilitățile de timp pe care le are.
Dar în ceea ce privește menajul intern, numiri, schimbări
executive, eventual numiri de ambasadori și alte asemenea lucruri,
probabil că va încerca să miște lucrurile pe repede înainte
acum. Ceea ce evident că nu face parte din obiceiul instituțional
așezat al Statelor Unite — obicei care spune că în perioadele
acestea de interimat la o nouă putere care prinde contur, trebuie să
se abțină în a face lucruri care să angajeze noul lider, fiindcă
ele sunt de fapt retrospective și nu prospective”, spune Mișcoiu.

Blocajul din politica externă

Chiar
și așa, Donald Trump se va lovi de anumite limite și nu va reuși
să rezolve dosarele de politică externă care reprezintă o miză
aparte pentru el. Sergiu Mișcoiu este sceptic în ce privește
posibilitatea ca președintele american să ducă la sfârșit
războaiele din Ucraina și Iran până pe 4 ianuarie, când va fi
„uns” noul Congres dominat de democrați. Ulterior, va apărea
desigur tentația ca Donald Trump și democrații din Congres să se
învinovățească reciproc pentru orice eșec de politică externă.

„Eu
nu cred că va accelera în mod special acum pentru Ucraina sau
pentru Iran. Evident că va încerca să arate că oprește un război
din Iran, deci dacă va face ceva, vor fi pași înapoi în ceea ce
privește Iranul, pentru a avea mai apoi motive să spună că
tentativele sale sunt zădărnicite de către majoritatea democrată
din Congres, pe care cu siguranță o va învinui de tot ceea ce se
întâmplă în viitorul apropiat. Nu cred însă că va avansa masiv
în aceste dosare fără să se consulte minimal cu democrații”,
mai spune expertul.

Furia progresistă vs. pragmatismul centrist

Pentru
democrați apar și primele provocări, după marea sărbătoare
prilejuită de victoria clară de la alegerile intermediare. Un
aspect important îl reprezintă și felul în care centriștii din
partid și cei aflați mai spre extrema stângă vor reuși să
colaboreze. Democrații progresiști sau chiar ultraprogresiști ar
putea să încerce să-și maximizeze succesele în detrimentul
colegilor. Printre cei mai activi este Bernie Sanders, politician de
stânga, considerat una dintre cele mai progresiste și radicale
figuri din politica mainstream din Statele Unite.

„În
primul rând, există o concurență destul de clară între o franjă
ceva mai stângistă, care a avut mai multe de câștigat în
această campanie electorală, inspirată în discursul său în
special de coloratura socială și nu de cea legată de minorități, condusă de Bernie Sanders. Până la urmă, Bernie Sanders a
avut un rol esențial, deși nu a fost candidat în aceste alegeri,
în orientarea acestui discurs, în alegerea candidaților de pe
flancul stâng al democraților, în constituirea unei retorici
împotriva establishmentului (inclusiv în interiorul partidului) și,
datorită tipului de alegeri pe care l-am văzut, a avut câștig de
cauză. Însă avem și cealaltă franjă, mai clasică, a
democraților moderați, care sunt instituționaliști, sunt
orientați către un mix între mediul de afaceri și baza partidului
și care includ reprezentanți ai unei generații mai tinere”,
explică Sergiu Mișcoiu.

Democrații
centriști au reprezentanți de marcă precum Colin Allred. Spre
deosebire de Sanders, el este considerat un politician centrist și
moderat în cadrul democraților și își construiește platforma pe
pragmatism, cooperare bipartizană și politici de centru. Astfel, o
provocare importantă va fi pentru învingători gestionarea unei
anumite rivalități între cele două aripi.

Cine poate garanta Ucrainei că Rusia nu ar mai ataca, dacă se ajunge la pace. Analist: „Niciun garant unic nu e suficient”

„Un
exemplu bun pentru centriști este noul ales senator de Texas, Colin
Allred. Printre aceștia există o diferență de viziune. Au pedalat
pe aliniamente diferite și va exista, în mod cert, o concurență
pentru desemnarea viitorului candidat democrat la Casa Albă”,
adaugă Mișcoiu.

Avertisment pentru 2028

Anumite
tensiuni au fost evidente încă din anii trecuți, iar concurența
dintre cele două aripi ale Partidului Democrat a provocat turbulențe
care însă au fost gestionate foarte bine până acum.

„O
concurență pentru alegerile primare a existat întotdeauna și în
Partidul Republican, și în Partidul Democrat, mai ales la
finalizarea celui de-al doilea mandat al unui președinte. Însă
această concurență poate să ajungă în momente foarte sensibile
la discordie, așa cum s-a întâmplat, de exemplu, cu desemnarea lui
Abdul El-Sayed la funcția de candidat pentru senatorială în
Michigan și defecțiunea de ultimă oră a unei congresmene, Haley
Stevens. S-ar putea întâmpla și pe viitor dacă, de exemplu, un
candidat orientat ideologic fie foarte spre centru, fie foarte spre
stânga, ar nemulțumi cealaltă parte a partidului. Și va fi mult
mai periculos în economia alegerilor prezidențiale din 2028, când
trebuie să mulțumești o franjă mult mai largă de public”,
punctează Sergiu Mișcoiu.

Unitate fragilă la democrați, fisuri tot mai mari în MAGA

Vestea
bună pentru democrați și pentru simpatizanții lor este că în
acest moment există încă o anumită unitate în rândul membrilor
partidului.

„Deocamdată,
totuși, democrații și-au câștigat alegerile. Au o generație
tânără și dinamică de aleși care a mers pe valul acesta al
respingerii trumpismului și care a abordat o serie de subiecte mult
mai apropiate de preocupările sociale ale publicului democrat, cu un
rezultat foarte bun”, mai afirmă el.

De
partea cealaltă, republicanii încearcă să-și revină după
eșecul usturător din midterm elections, iar tensiunile încep
să apară în rândul lor. Vicepreședintele JD Vance, mâna dreaptă
a lui Donald Trump, și-a criticat șeful direct după înfrângere
și a dat vina pe războiul din Iran, declanșat chiar de președinte.

Totuși,
Sergiu Mișcoiu consideră că nu numai războiul din Iran a
contribuit la acest picaj republican și MAGA. Pe lângă obișnuita
erodare a partidului care a dat președintele în funcție și care a
dominat cele două camere ale Congresului, republicanii au făcut și
alte erori. Democrații, spune profesorul clujean, trebuie să
observe lucid gafele rivalilor politici, să învețe din ele și să
evite să le repete. Aceasta ar fi o altă lecție pentru democrați
și un alt risc care ar putea duce la eșecuri în viitoarele
campanii electorale, începând cu alegerile prezidențiale din 2028.

Unul dintre cei mai influenți oameni ai lui Trump, vizită decisivă la București înainte de anunțul privind trupele din Europa. Ce poate urma pentru România

„Distanța
enormă dintre promisiuni și programul aplicat este ceea ce
constituie greșeala principală a trumpismului în general și a
mișcării MAGA în mod particular, iar democrații trebuie să
înțeleagă foarte limpede că această distanță ar putea să îi
coste foarte scump. Până la urmă, un Trump care se reabilitează
relativ și își găsește, mai ales, un succesor mai convingător
poate oricând să speculeze indecizia Congresului. Și riscul ar
consta și în faptul că măsurile luate de Congres ar putea să nu
fie suficient de adaptate realităților și să nu fie fidele
promisiunilor electorale. În felul acesta, există riscul, deloc de
neglijat, ca democrații să fie măcinați mărunt de propriile
greșeli, dacă le vor face”, punctează Mișcoiu.

Testul politicilor sociale

Asta
înseamnă, mai spune Sergiu Mișcoiu, că democrații vor trebui
să-și implementeze programul anunțat în campanie și să-și
respecte alegătorii.

„Avem
o serie de promisiuni importante legate de lucruri de bază, multe
dintre ele ținând de un program, dacă doriți, de centru-stânga,
rar aplicat în Statele Unite. Până la urmă, foarte rar am avut în
Statele Unite un Congres dominat de noua franjă liberală a
democraților, ce e o franjă chiar de centru-stânga
social-democrată. Fiindcă există promisiuni care sunt de natură
social-democrată, legate de prețul vieții, de prețul alimentelor,
combustibilului, îngrijire socială, intervenții în domeniul
sanitar și așa mai departe. Va trebui să existe în mod meticulos
o încercare a Congresului de a aplica aceste politici, nu altele,
iar un război de uzură cu Trump și încercarea de a-l blama în
continuu pe Trump pentru nerealizările următorilor doi ani, dacă
vor înlocui livrarea de acte legislative care să sprijine
categoriile populare, vor avea un efect de bumerang împotriva
democraților”, conchide profesorul Sergiu Mișcoiu.