Timișoara riscă să rămână fără căldură în mijlocul iernii. Colterm nu are asigurat tot gazul necesar, iar Primăria trebuie să găsească soluții

Prețul gazelor naturale a crescut de peste trei ori față de aceeași perioadă a anului trecut, iar conducerea Colterm avertizează că problemele de aprovizionare ar putea afecta furnizarea căldurii în ianuarie și februarie. Compania cere intervenția Guvernului, în timp ce administrația locală trebuie să explice ce măsuri poate lua pentru a evita o criză care ar putea afecta mii de locuințe, dar și spitale, școli și alte instituții publice.

În timp ce temperaturile scad, iar sezonul de încălzire a început deja, la Timișoara apare o întrebare pe care nimeni nu și-ar dori să o pună în prag de iarnă: vor avea timișorenii căldură în locuințe până la sfârșitul sezonului rece? Avertismentul, venit din partea conducerii Colterm, nu este unul liniștitor. Compania susține că există riscul unor probleme de aprovizionare cu gaze naturale, iar în scenariul cel mai grav, furnizarea căldurii ar putea fi afectată chiar în lunile ianuarie și februarie, când temperaturile sunt cele mai scăzute.

 

Nu este vorba despre o simplă dificultate administrativă sau despre o eventuală întârziere a unei facturi. În spatele cifrelor se află un sistem de termoficare care deservește locuințe, spitale, școli, grădinițe și alte instituții din Timișoara. Pentru oamenii care depind de încălzirea centralizată, o eventuală întrerupere ar însemna mai mult decât disconfort. Ar însemna să nu știe dacă-și vor putea încălzi locuința în mijlocul iernii.

Avertismentul a fost transmis de administratorul special al Colterm, Cristian Amza, în cadrul unei întâlniri organizate de Instituția Prefectului Județul Timiș. Ulterior, în 30 octombrie, compania a anunțat oficial că solicită sprijinul Prefecturii pentru transmiterea către Guvern a unor propuneri care să permită achiziția gazelor necesare producerii energiei termice.

Miza este una foarte concretă: Colterm trebuie să cumpere combustibil pentru a putea produce căldură, însă prețurile întâlnite pe piață sunt mult mai mari decât cele din urmă cu un an. În plus, cantitățile suplimentare de gaze necesare nu sunt ușor de găsit.

 

Gazele s-au scumpit de peste trei ori. De la 165 la minimum 530 de lei pentru un MWh

 

Cea mai mare presiune asupra companiei vine din prețul gazelor naturale. Potrivit datelor prezentate de Colterm, în aceeași perioadă a anului trecut, societatea achiziționa gazele cu aproximativ 165 de lei pentru un megawatt-oră. Cea mai recentă ofertă primită, în 26 octombrie 2026, indica însă un preț de minimum 530 de lei/MWh.

Diferența este considerabilă. La un calcul simplu, prețul minim din oferta primită în octombrie este de peste trei ori mai mare decât cel plătit în perioada similară a anului trecut. Pentru o companie care trebuie să asigure încălzirea unui întreg oraș, această creștere nu poate fi tratată ca o cheltuială suplimentară minoră.

Gazele naturale sunt necesare pentru funcționarea centralelor și pentru producerea energiei termice. Chiar dacă sistemul folosește și cărbune, acesta nu poate înlocui complet gazul. Combustibilul este necesar în procesul de producție, iar cantitățile trebuie asigurate în funcție de temperaturile de afară și de consumul înregistrat.

Problema nu este doar că gazele sunt mai scumpe, ci și că societatea trebuie să găsească furnizori dispuși să livreze cantitățile suplimentare de care are nevoie. Colterm susține că oferta de pe piață este limitată, iar prețurile depășesc nivelul pe care compania îl poate susține pentru producerea energiei termice.

În aceste condiții, conducerea societății a cerut intervenția autorităților centrale. Prima soluție propusă este creșterea cantităților de gaze naturale disponibile la preț reglementat pentru producătorii de energie termică din sistemele centralizate. A doua variantă este instituirea unei scheme de sprijin financiar care să acopere diferența dintre prețurile reglementate și cele practicate pe piață.

„Această creștere pune o presiune majoră asupra resurselor financiare necesare aprovizionării și producerii energiei termice”, a explicat administratorul special Cristian Amza, potrivit comunicatului transmis de companie.

Solicitarea a fost înaintată prin Prefectura Timiș, instituția care reprezintă Guvernul în teritoriu. Rămâne însă de văzut dacă Executivul va interveni și, mai ales, dacă o eventuală măsură va ajunge la timp pentru ca societatea să își poată asigura combustibilul necesar în lunile cele mai reci.

Cât combustibil are, de fapt, Colterm pentru această iarnă?

La prima vedere, cifrele prezentate de companie ar putea sugera că există rezerve suficiente pentru continuarea activității. Colterm anunță că are în depozit 45.000 de tone de cărbune la CET Sud și 68.682 MWh de gaze naturale înmagazinate pentru sezonul rece 2026–2027.

În cazul cărbunelui, compania mai are de primit 12.500 de tone în baza contractului existent, cu termen de livrare până la 15 noiembrie. În paralel, este în desfășurare o procedură de achiziție pentru alte 150.000 de tone, care ar urma să fie livrate pe parcursul sezonului rece.

Situația gazelor este însă mai complicată. Pentru perioada noiembrie 2026 – martie 2027, Colterm are contracte cu producători desemnați de ANRE pentru 192.750 MWh. În plus, compania anunță că are asigurați alți 35.500 MWh printr-un contract valabil până la sfârșitul anului.

Necesarul estimat pentru întregul sezon rece este însă cuprins între 415.000 și 435.000 MWh. Prin urmare, compania trebuie să continue contractarea și planificarea livrărilor pentru a acoperi consumul estimat. Cantitățile deja contractate nu trebuie confundate cu întregul necesar al sezonului, iar stocul din depozite trebuie urmărit separat, în funcție de perioadele în care poate fi utilizat și de livrările programate.

Colterm atrage atenția că diferența dintre cantitățile asigurate și contractate și necesarul estimat este importantă și că achiziționarea gazelor suplimentare este îngreunată de prețurile ridicate și de oferta limitată.

Cu alte cuvinte, existența unor rezerve nu înseamnă automat că problema este rezolvată. Combustibilul trebuie să fie disponibil în cantitatea necesară, la momentul potrivit și la un preț pe care societatea îl poate plăti. O rezervă care se consumă înainte de lunile cele mai reci nu poate garanta funcționarea sistemului până în primăvară. În plus, consumul depinde direct de evoluția vremii. O perioadă cu temperaturi foarte scăzute poate crește necesarul de energie termică și poate pune o presiune suplimentară asupra resurselor disponibile. Tocmai de aceea, lunile ianuarie și februarie sunt indicate de conducerea companiei drept cele mai dificile.

De ce nu este suficient că există cărbune în depozite?

Una dintre întrebările firești este de ce Timișoara ar putea avea probleme cu încălzirea dacă la CET Sud există zeci de mii de tone de cărbune.

Răspunsul ține de modul în care funcționează sistemul de producție. Colterm folosește atât gaze naturale, cât și cărbune, însă cele două resurse nu sunt complet interschimbabile. Gazul este utilizat în centralele care funcționează pe acest tip de combustibil și este necesar și în procesul de producție din sistemul care folosește cărbune.

În prima parte a sezonului rece, încălzirea a fost asigurată de CT Centru, care funcționează pe gaz. Potrivit informațiilor publicate anterior de companie, CET Sud, unde se utilizează cărbune cu adaos de gaz, urma să intre în funcțiune în noiembrie. Așadar, stocul de cărbune este important, dar nu rezolvă singur problema aprovizionării. Pentru ca întregul sistem să funcționeze, compania are nevoie de ambele tipuri de combustibil, în cantități stabilite în funcție de capacitatea de producție și de consumul estimat.

Colterm a estimat pentru sezonul rece un necesar de 145.000–165.000 de tone de cărbune și 415.000–435.000 MWh de gaze naturale. Cele 45.000 de tone aflate în prezent în depozit reprezintă doar o parte din cantitatea de cărbune necesară pentru întregul sezon, motiv pentru care aprovizionarea trebuie să continue.

Problema gazelor este însă cea care a generat avertismentul privind riscul de reducere a temperaturii agentului termic sau chiar de întrerupere a furnizării în scenariul cel mai grav.

Colterm produce căldura, TermSET o distribuie. Cine răspunde dacă apar probleme?

Situația este cu atât mai complicată cu cât sistemul de termoficare din Timișoara a trecut printr-o reorganizare chiar înainte de sezonul rece.

Începând cu 15 octombrie 2026, activitățile de producție și cele de transport, distribuție și furnizare a energiei termice au fost separate. Colterm a rămas responsabilă de producerea energiei termice la CET Sud și CT Centru, în timp ce noul serviciu public TermSET a preluat transportul, distribuția și furnizarea către consumatori.

Schimbarea a fost decisă de municipalitate și are ca scop separarea activității de producție de cea de distribuție. Potrivit Primăriei, producția este considerată sustenabilă economic, în timp ce pierderile din sistem sunt generate în principal de starea și vechimea rețelelor de termoficare.

Pentru timișoreni, una dintre cele mai vizibile modificări este cea legată de facturi. Din 15 octombrie, TermSET a preluat relația de facturare cu abonații. Colterm a rămas responsabilă de producerea energiei termice, dar nu mai facturează direct consumatorii finali pentru perioada de după această dată.

Reorganizarea nu înseamnă însă că problemele sistemului au dispărut. Dacă gazele nu sunt suficiente pentru producție, TermSET nu poate distribui o cantitate de energie termică pe care Colterm nu o produce. În același timp, dacă rețeaua are avarii sau pierderi importante, existența combustibilului nu garantează că energia termică ajunge în parametrii necesari la fiecare consumator.

Cele două componente sunt dependente una de cealaltă. Colterm trebuie să asigure producția, iar TermSET trebuie să gestioneze infrastructura prin care căldura ajunge în locuințe. În eventualitatea unei crize, timișorenii au nevoie să știe cine intervine, cine comunică informațiile și cine își asumă responsabilitatea pentru continuitatea serviciului.

Primăria susține că separarea activităților ar trebui să permită o administrare mai eficientă a rețelei. Totodată, municipalitatea a anunțat investiții de aproape 370 de milioane de lei pentru înlocuirea conductelor vechi și reducerea pierderilor. Unul dintre proiectele importante vizează modernizarea unei magistrale de aproape 27 de kilometri, care pornește de la CET Sud și traversează nouă cartiere.

Aceste investiții sunt necesare pentru viitorul sistemului, însă nu rezolvă automat problema imediată a aprovizionării cu gaze pentru iarna 2026–2027.

Primăria trebuie să explice ce soluții are pentru timișoreni

Colterm este o companie aflată în subordinea municipalității, iar administrația locală are un rol esențial în funcționarea serviciului public de termoficare. În acest context, avertismentul privind riscul ca orașul să rămână fără căldură nu poate fi tratat exclusiv ca o problemă a companiei sau ca o solicitare adresată Guvernului.

Primăria trebuie să explice ce măsuri poate lua la nivel local, ce resurse financiare sunt disponibile și ce scenarii au fost pregătite în cazul în care sprijinul solicitat de Colterm nu vine la timp.

Ruben Lațcău, viceprimarul care exercită atribuțiile de primar al Timișoarei, a vorbit anterior despre posibilitatea ca prețul energiei termice să crească, dacă evoluția prețurilor la gaze se menține. Într-o declarație acordată în octombrie, acesta a explicat că o creștere generală a prețurilor din piața energiei ar putea fi reflectată și în costurile sistemului local de termoficare. Tot atunci, Lațcău a spus că municipalitatea va căuta soluții pentru ca impactul asupra consumatorilor să fie cât mai redus, inclusiv în ceea ce privește plata facturilor în lunile de iarnă.

„Colterm asigura producerea de energie termica pentru Timișoara. Funcționăm cu CT Centru acum, CET Sud este în rezervă şi va fi pornită în funcție de evoluția temperaturilor exterioare/necesarul de consum al rețelei.

Partea de transport, distribuție si furnizare este la Termset încă din 15.10.2026.

Cât privește stocurile și aprovizionările, suntem în grafic, iar problemele și propunerile semnalate în ședința Colegiului Prefectural sunt în atenția Instituției Prefectului”, declara Cristian Amza, directorul Colterm, pentru „Banatul Azi”.

Miza este cu atât mai mare cu cât administrația locală trebuie să gestioneze simultan mai multe probleme: costul combustibilului, pierderile din rețea, investițiile în infrastructură și capacitatea companiei de producție de a-și susține activitatea. În plus, reorganizarea sistemului presupune o colaborare funcțională între două entități care au responsabilități diferite, dar care trebuie să ofere împreună același serviciu public.

Facturi mai mari sau risc de întrerupere? Ce îi așteaptă pe abonați

Pe lângă teama că ar putea rămâne fără căldură, timișorenii racordați la sistemul centralizat se confruntă și cu incertitudinea privind costurile din această iarnă.

Creșterea prețului gazelor pune presiune asupra costurilor de producție, iar administrația locală a admis deja că o scumpire a energiei ar putea duce la majorarea prețului gigacaloriei. Nu înseamnă însă că o asemenea majorare a fost deja decisă. Pentru a stabili ce vor plăti efectiv abonații, trebuie cunoscute costurile de producție, nivelul subvenției acordate de municipalitate și deciziile care vor fi luate în privința prețului facturat populației.

În octombrie, Ruben Lațcău a explicat că, dacă prețurile gazelor rămân la nivelurile prognozate sau cresc, este posibil ca și costurile energiei termice să fie afectate. El a atras atenția că societatea nu poate absorbi la nesfârșit toate scumpirile fără ca acestea să se reflecte în prețul final.

În același timp, reorganizarea sistemului a schimbat și modul în care sunt emise facturile

Din 15 octombrie, TermSET a preluat facturarea consumatorilor, fără ca aceștia să fie obligați să încheie contracte noi sau să semneze acte adiționale. Plata în avans pentru energia termică a rămas disponibilă, potrivit municipalității.

Pentru locatari, însă, întrebarea principală rămâne aceeași: cât vor plăti și dacă vor primi căldura pentru care achită facturile. O eventuală scumpire ar pune o presiune suplimentară asupra bugetelor familiilor, în special în cazul pensionarilor și al persoanelor cu venituri mici. O eventuală reducere a temperaturii agentului termic ar afecta confortul locuințelor, iar întreruperea furnizării ar transforma problema într-una mult mai gravă.

O problemă care nu poate fi amânată până în ianuarie

Avertismentul Colterm vine într-un moment în care sezonul de încălzire este deja în desfășurare, iar timpul pentru găsirea unor soluții este limitat. Dacă societatea trebuie să cumpere cantități importante de gaze în lunile următoare, negocierile și eventualele măsuri de sprijin trebuie să înceapă înainte ca necesarul să devină critic.

Cele două variante propuse de Colterm — suplimentarea cantităților de gaze la preț reglementat sau acordarea unui sprijin financiar — depind în mare măsură de deciziile Guvernului. Dar administrația locală nu poate rămâne doar în așteptarea unui răspuns de la București. Este nevoie de o evaluare clară a resurselor disponibile, de un calendar al achizițiilor și de un plan pentru situația în care prețurile rămân ridicate.

Pentru Timișoara, problema termoficării nu este una nouă. Rețeaua învechită, pierderile de energie, dificultățile financiare ale Colterm și necesitatea unor investiții consistente au fost discutate în repetate rânduri. Separarea producției de distribuție și modernizarea conductelor sunt prezentate de municipalitate drept pași pentru eficientizarea sistemului. Totuși, aceste schimbări vor avea efecte pe termen mai lung, în timp ce riscul semnalat acum privește chiar iarna care a început.

În depozitele Colterm există cărbune și gaze, dar compania spune că acestea nu sunt suficiente pentru a garanta întregul sezon în condițiile actuale de aprovizionare. Prețul gazelor a crescut de peste trei ori, iar cantitățile suplimentare trebuie contractate într-o piață în care oferta este limitată.

În cele din urmă, timișorenii nu ar trebui să fie nevoiți să urmărească evoluția prețului unui megawatt-oră sau negocierile dintre companie și furnizori pentru a afla dacă vor avea căldură în apartamente. Ei au nevoie de un răspuns clar din partea celor care gestionează sistemul: există suficiente resurse pentru această iarnă sau nu?

Ianuarie și februarie sunt încă la câteva luni distanță, dar pregătirea pentru ele se face acum. Iar dacă avertismentul Colterm se va transforma într-o problemă reală, explicațiile despre prețuri, contracte și responsabilități administrative nu vor încălzi locuințele oamenilor.