PUG Stafia în surdină

Uneori fac și eu legături primejdioase. Cartea sau filmul pe care, firește, îl bate viața. Ca pe-o pradă. Iar zilele acestea, șinșila de la 17.000 de euro până jos, în Istanbul, la 500 de euro, și înapoi mi-a adus aminte de „sfârșitul” lumii pandemice din ianuarie 2021. Când, după mâneca scurtă dezvelind tenisul și golful lui Iohannis, am admirat cămașa cu fereastră către știință a ministrului Educației de atunci, Sorin Câmpeanu, cu ocazia altui botez — al vaccinării anti-Covid-19.

Sigur, legătura primejdioasă pentru timpul meu liber mi-a fost facilitată de partenera lui Marcel Ciolacu și brațul ei gol de la brațul fostului prim-ministru, acompaniat de brațul îmblănit de rozătoare bio sau fake (ce mai contează!), așteptând parcă vaccinul anti-age al presei noastre de zile mari. De botez.

Și cum la noi culorile politice de ulei de japiță se amestecă oricând cu cele de apă chioară, ba chiar și cu cele pe bază de diluant într-un șpriț de vară „la mare, la soare”, la Mihai Trăistaru, m-am gândit că felul nostru de a trăi momentele și schițele în care vrem să devenim exemple de bune și de nebune practici e cu de toate, mai puțin cu moderație. Adică e lipsit de fundamentul exemplului, iar de aici, prăbușirea în ridicol nu poate face loc decât caricaturii.

Dar cum și pentru caricatură trebuie talent, aș face, înainte de încheiere, un scurt popa’s aici, la Timișoara, între ruinele Planului Urbanistic General, la o cafea cu arhitectul-șef al orașului, care ne invita, cu niște ani în urmă, dacă nu cumva o face și acum, pe terase neîncălzite, la lumina lumânării, fiindcă, după spusele domniei sale: „Terasa nu este un living personal. Terasa este o terasă, stai pe terasă, te bate vântul. Niciunde în lume nu stăm pe terase și nu ne atinge o pală de vânt sau un strop de ploaie. Eu cred că ăsta e farmecul, să stai pe terasă, să percepi spațiul de afară”. La un ristretto, mai exact, ca să percepem spațiul de afară ca pe un haiku în care un vis își face harakiri pentru că n-a fost visat de nimeni până la capăt. Și ascultând PUG Stafia în surdină, ca Frații.