Mare sărbătoare ortodoxă: Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil. Peste 45 de mănăstiri din țară își serbează Hramul pe 8 noiembrie și aproape 1,5 milioane de români. LA MULȚI ANI!

[analyse_image type=”featured” src=”https://www.activenews.ro/images/articole/../../uploads/2013/11/sfintii-arhangheli-mihail-si-gavril.jpg”]

În fiecare an, pe data de 8 noiembrie, Biserica Ortodoxă cinstește Soborul Sfintilor Mihail și Gavriil și a tuturor Puterilor cerești celor fără de trupuri, amintesc Doxologia și Basilica. Conform Tradiției Ortodoxe, lumea îngerească a fost creată de Dumnezeu din nimic, nu din ceva preexistent și nici din ființa Sa. Dionisie Areopagitul vede cetele îngerești în număr de nouă, așezate în câte trei grupuri suprapuse: Serafimi, Heruvimi, Scaune; Domnii, Puteri, Stapanii; Incepătorii, Arhangheli, Ingeri. Biserica și-a dat consimțământul asupra acestei ierarhii prin introducerea ei în pictura bisericească. Îngerii nu au trup material, deci nu se înmulțesc, nu se căsătoresc și nici nu mor. Sărbătoarea se numește “Soborul Sfinților Arhangheli”, deoarece amintește de tradiția potrivit căreia Sfântul Arhanghel Mihail a pus capăt revoltei îngerilor răi. <blockquote>În momentul în care Satana a căzut împreună cu cei care l-au urmat în răzvrătirea lui, Sfântul Arhanghel Mihail a spus: “Să luăm aminte! Să stăm bine, să stăm cu frică înaintea Celui ce ne-a făcut pe noi și să nu cugetăm cele potrivnice lui Dumnezeu. Să luăm aminte ce au pătimit cei ce erau împreună cu noi zidiți și cum se împărtășeau cu noi din dumnezeiasca lumină. Să luăm aminte cum, îndată, din lumină s-au prefăcut în întuneric pentru mândria lor și din înălțime au fost aruncați jos, în adânc. Să luăm aminte cum a căzut din cer luceafărul cel ce răsărea dimineața și s-a sfărâmat pe pământ”.</blockquote> Numele Sfântului Arhanghel Mihail, de origine ebraică, înseamnă ”Cine este ca Dumnezeu?”. Al doilea Arhanghel sărbătorit – Gavriil - are misiunea de a vesti oamenilor tainele cele mari. El este înfățișat în icoane cu un crin în mână, ceea ce arată bucuria pe care o aduce. Numele său, tot de origine ebraică, înseamnă ”barbat-Dumnezeu” și conține concentrat vestea că Dumnezeu își va asuma firea omenească, ca bărbat. Tradiția Bisericii spune că, datorită înfățișării sale plăcute, a fost ales și trimis de Dumnezeu la Fecioara Maria pentru a-i vesti taina cea mare a întrupării Domnului. Tot el a adus vestea zămislirii Maicii Domnului, a vestit în templu Sfântului Zaharia că soția lui va naște la bătrânețe pe Sfântul Ioan Botezătorul. Tot el a vestit păstorilor că în Betleem că s-a născut Mesia, a dezvăluit magilor taina întrupării, l-a liniștit pe Iosif când voia s-o părăsească pe Fecioara Maria și i-a poruncit mai târziu să fugă în Egipt cu Pruncul și apoi să se întoarcă în Nazaret. În folclorul religios românesc, Arhanghelul Mihail este un personaj mai venerat în comparație cu Arhanghelul Gavriil. El poartă, uneori, cheile raiului, este un înfocat luptător împotriva diavolului și veghează la capul bolnavilor, dacă acestora le este sortit să moară, sau la picioarele lor, dacă le este hărăzit să mai trăiască. De multe ori îl întâlnim alăturându-se Sfântului Ilie, atunci când acesta tună și trăsnește. El ține și ciuma în frâu, asemănător Sfântului Haralambie. Aproape 1,5 milioane de români poartă numele Arhanghelilor Mihail și Gavril sau derivate din acestea. Mari mânăstiri din țară au hramul Sfinșilor Arhangheli Mihail și Gavril, multe dintre acestea vechi și sfinte ctitorii ale unor sfinți români, cum sunt Mănăstirea Războieni (județul Neamț) – ctitorită în anul 1496 de Sfântul Voievod Ștefan cel Mare pe locul Bătăliei de la Valea Albă (1476), Mănăstirea Baia de Aramă (județul Mehedinți) – construită între anii 1699–1703, avându-l ca ctitor principal pe Sfântul Voievod Martir Constantin Brâncoveanu (alături de Milco Băiașul și Cornea Brăiloiu), Mănăstirea Brâncoveni (județul Olt) – refăcută din temelie în anul 1699 de Sfântul Voievod Martir Constantin Brâncoveanu pe locul unei vechi vetre monahale a familiei sale (paraclisul bolniței poartă hramul Sfinților Arhangheli), <a href=”http://doxologia.ro/foto-petru-voda-manastirea-ctitorita-amintirea-patimitorilor-din-inchisorile-comuniste”>Mănăstirea Petru-Vodă</a>, (județul Neamț), ctitoria Sfântului Părinte Justin Pârvu din 1991, închinată Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil și Sfinților Martiri și Mărturisitori ai închisorilor bolșevice. În România există peste 45 de mănăstiri și schituri ortodoxe care poartă hramul principal sau secundar al Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil: Mitropolia Munteniei și Dobrogei • Arhiepiscopia Bucureștilor: Mănăstirea Stavropoleos (București), Schitul Darvari (București), Schitul Găneasa (Ilfov), Mănăstirea Brebu (Prahova), Mănăstirea Jercălăi (Prahova – biserica veche), Mănăstirea Turnu (Târgșoru Vechi, Prahova – biserica lui Vlad Țepeș). • Arhiepiscopia Tomisului: Mănăstirea Axiopolis (Cernavodă, Constanța), Schitul Strunga (Oltina, Constanța). • Arhiepiscopia Târgoviștei: Mănăstirea Bunea (Vulcana-Băi, Dâmbovița), Mănăstirea Înălțarea Domnului – Cota 1000 (Moroeni, Dâmbovița). • Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei: Mănăstirea Barbu (Tisău, Buzău), Mănăstirea Cârnu (Pănătău, Buzău), Mănăstirea Berca (Buzău), Mănăstirea Podul Bulgarului (Podgoria, Buzău – paraclis), Mănăstirea Dălhăuți (Cârligele, Vrancea – biserica de lemn), Mănăstirea Lepșa (Tulnici, Vrancea). • Arhiepiscopia Dunării de Jos: Mănăstirea „Sfinții Arhangheli” (Galați). • Episcopia Sloboziei și Călărașilor: Mănăstirea „Sfinții Voievozi” (Slobozia, Ialomița). • Episcopia Alexandriei și Teleormanului: Mănăstirea Plăviceni (Plopii-Slăvitești, Teleorman). • Episcopia Giurgiului: Mănăstirea Delta Neajlovului (Comana, Giurgiu – paraclis). Mitropolia Moldovei și Bucovinei • Arhiepiscopia Iașilor: Schitul Cotnari-Liteanca (Iași), Mănăstirea Frumoasa (Iași), Mănăstirea Miclăușeni (Iași), Mănăstirea Agafton (Curtești, Botoșani), Mănăstirea Agapia (Neamț), Mănăstirea Petru Vodă (Poiana Teiului, Neamț), Mănăstirea Războieni (Neamț), Mănăstirea Pângărați (Neamț – biserica de la subsol). • Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților: Schitul Plutonița (Frasin, Suceava – paraclis). • Arhiepiscopia Romanului și Bacăului: Mănăstirea Runc (Bacău), Mănăstirea Sfinții Voievozi – Bănea (Bacău), Mănăstirea Mălinești (Gârceni, Vaslui). Mitropolia Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului • Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului: Mănăstirea „Mihai Vodă” (Turda, Cluj). • Arhiepiscopia Alba Iuliei: Catedrala Arhiepiscopală (Alba Iulia), Mănăstirea Rimetea (Alba – hram Mihail, Gavriil și Rafail), Mănăstirea Sânmărtinu de Câmpie (Râciu, Mureș), Mănăstirea Socolu de Câmpie (Mureș). • Episcopia Oradiei: Mănăstirea Sfintei Cruci (Oradea, Bihor), Schitul Băile Felix (Bihor). • Episcopia Maramureșului și Sătmarului: Mănăstirea Săpânța-Peri (Maramureș), Mănăstirea Habra (Groși, Maramureș). Mitropolia Olteniei • Arhiepiscopia Craiovei: Schitul Cioclovina de Jos (Tismana, Gorj). • Arhiepiscopia Râmnicului: Mănăstirea Arnota (Costești, Vâlcea), Schitul Lacul Frumos (Vlădești, Vâlcea). • Episcopia Severinului și Strehaiei: Mănăstirea Baia de Aramă (Mehedinți), Mănăstirea Mraconia (Dubova, Mehedinți). • Episcopia Slatinei și Romanaților: Mănăstirea Clocociov (Slatina, Olt), Mănăstirea Brâncoveni (Olt – paraclis). Mitropolia Banatului și Mitropolia Ardealului • Arhiepiscopia Timișoarei: Mănăstirea Pietroasa Mare (Victor Vlad Delamarina, Timiș). • Arhiepiscopia Aradului: Schitul Roșia (Dieci, Arad). • Episcopia Devei și Hunedoarei: Schitul Ghelari (Hunedoara). • Episcopia Covasnei și Harghitei: Schitul Dumbrăvioara (Ernei, Mureș). Dintre cele mai vechi, se detașează Mănăstirea Agapia (județul Neamț) – Secolul al XIV-lea (cca. 1380). Vatra inițială (cunoscută astăzi ca Agapia Veche) a fost întemeiată de pustnicul Agapie în timpul domniei lui Petru I Mușat. Actualul ansamblu (Agapia din Vale) a fost ridicat între 1642 și 1644 de hatmanul Gavril Coci și sfințit cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Mănăstirea Dălhăuți (județul Vrancea) – Secolul al XV-lea (cca. 1464–1469). A fost întemeiată de frații Anufie și Irapalie Dălhăuș, ajutați de un ucenic al Sfântului Nicodim de la Tismana. Biserica veche de lemn închinată Sfinților Arhangheli datează de la începutul secolului al XVII-lea. Mănăstirea Turnu (Târgșoru Vechi, județul Prahova) – Anul 1461. Biserica veche din incintă a fost ctitorită de domnitorul Vlad Țepeș în anul 1461. Mănăstirea Războieni (județul Neamț) – Anul 1496. Ctitorită de Sfântul Voievod Ștefan cel Mare ca biserică-mausoleu deasupra osemintelor oștenilor căzuți în Bătălia de la Valea Albă (1476). Mănăstirea Cârnu (județul Buzău) – Anul 1546. Este cel mai vechi așezământ monahal de pe Valea Buzăului, ctitorit de voievodul Mircea Ciobanul și Doamna Chiajna (și finalizat sub Petru cel Tânăr). Mănăstirea Pângărați (județul Neamț) – Anul 1560. Ctitorită de domnitorul Alexandru Lăpușneanu pe locul unei sihăstrii mai vechi din secolul al XV-lea. Biserica de la subsol (fosta tainiță) poartă hramul Sfinților Arhangheli. Mănăstirea Arnota (județul Vâlcea) – Anii 1633–1634. Ctitorită de domnitorul Matei Basarab și Doamna Elina pe temelia unei biserici mai vechi, servind și ca necropolă domnească. Mănăstirea Sânmărtinu de Câmpie (comuna Râciu, județul Mureș) – Secolul al XIII-lea / al XIV-lea, Vatra monahală este atestată documentar încă de la sfârșitul secolului al XIII-lea – începutul secolului al XIV-lea. Lăcașul vechi: În incintă se păstrează biserica de lemn din Sânmărtinu de Câmpie (probabil din secolul al XVII-lea), monument istoric cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Mănăstirea a fost desființată în 1782 și reînființată în 1992. Mănăstirea Săpânța-Peri (județul Maramureș) – Secolul al XIV-lea (1391 / 1404). Cea actuală, reconstruită, cu una dintre cele mai înalte construcții de lemn din Europa, continuă tradiția istoricei Mănăstiri Peri (atestată în documente la 1391–1404), care a funcționat peste 300 de ani ca sediu al Episcopiei Maramureșului până la distrugerea ei în anul 1783. A fost reînființată în 1997 pe malul românesc al Tisei (ruinele vechi aflându-se astăzi pe teritoriul Ucrainei), păstrând hramul Sfinților Arhangheli. Catedrala Arhiepiscopală din Alba Iulia (județul Alba) – Secolul al XVI-lea / Restaurată în anii 1921–1922. Lăcașul actual poartă hramul „Sfânta Treime” și „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, continuând simbolic vechea mitropolie ortodoxă a Bălgradului ctitorită de Mihai Viteazul în anul 1597 și demolată de autoritățile habsburgice în secolul al XVIII-lea. Mănăstirea „Mihai Vodă” (Turda, județul Cluj) – Anul 2002 (loc istoric din 1601). Deși așezământul monahal este recent (înființat în 2002), mănăstirea este ridicată pe locul martiriului voievodului Mihai Viteazul (9/19 august 1601), fiind o replică arhitecturală a ctitoriei sale bucureștene. Amintim cu această ocazie că este și hramul <a href=”http://egliseroumaine.com/” target=”_blank” rel=””>Catedralei românilor ortodocși din Paris </a> LA MULȚI ANI TUTUROR! <a href=”https://www.activenews.ro/cultura/8-noiembrie-Soborul-Sfintilor-Mihail-si-Gavriil.-Cei-doi-conducatori-ai-ostilor-ceresti-sunt-simboluri-ale-luptei-impotriva-raului-vazut-si-nevazut.-La-Multi-Ani-tuturor-romanilor-ce-poarta-numele-Sfintilor-Arhangheli-126543″ target=”_blank” rel=””>8 noiembrie: Soborul Sfinților Mihail și Gavriil. Cei doi conducători ai oștilor cerești sunt simboluri ale luptei împotriva răului văzut și nevăzut. La Mulți Ani tuturor românilor ce poartă numele Sfinților Arhangheli!</a>

[analyse_source url=”https://www.activenews.ro/cultura-biserica-ortodoxa/Mare-sarbatoare-ortodoxa-Sfintii-Arhangheli-Mihail-si-Gavriil.-Peste-45-de-manastiri-din-tara-isi-serbeaza-Hramul-pe-8-noiembrie-si-aproape-1-5-milioane-de-romani.-LA-MULTI-ANI-4315″]

Mare sărbătoare ortodoxă: Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil. Peste 45 de mănăstiri din țară își serbează Hramul pe 8 noiembrie și aproape 1,5 milioane de români. LA MULȚI ANI!

Analyse

2026-11-09 01:13:53